20.09.2010
Gosse, Ph. Istoria pirateriei / trad. din lb engl: L. Leviţchi. - Bucureşti: Ed. Politică, 1975. -312 p.
Despre carte:
Unul din subiectele pasionate pentru literatură, ca şi pentru cinemtografie, este istoria pirateriei. autorul englez Philip Gosse a scris o carte dedicată acestei teme, apărută într-o primă ediţie în 1932, reeditată apoi în 1954.
Ce se înţelege prin piraterie, noţiune care derivă din greaca clasică, preluată apoi de limba latină sub forma de pirata? O formulare mai pedantă, ţinînd de dreptul penal şi de dreptul internaţional, defineşte pirateria ca pe acţiune în mare efectuată de către echipajul unei nave în scopul jefuirii unei alte nave. Nava care a săvîrşit acte piratereşti poate fi prită de navele de război sau de comerţ ale oricărui stat. Încărcătura ei este susceptibilă de confiscare, iar echipajul paote fi judecat conform statului care l-a făcut prizonier.
Pastoureanu, Michel. Albastru: Istoria unei culori / trad. din lb franc.: Em. Galaicu-Păun. - Chişinău: Cartier, 2006. - 232 p.
Culoarea nu este atît un fenomen natural, cît un construct complex, rebel la orice generalizare, dacă nu chiar la orice analiză. Ea pune numeroase probleme, una mai dificilă decît alta. Iată de ce, neîndoielnic, rare lucrări serioase îi sunt consacrate; şi mai rari sunt cei care-şi proiectează, cu prudenţa şi pertinenţa necesare, studierea acesteia într-o perspectivă istorică. Numeroşi autori preferă să jongleze cu spaţiul şi timpul, în căutarea unor prtinse adevăruri universale sau arhetipale ale culorii. Or, pentru un istoric acestea nu există. Culoarea este în primul rînd un fapt de societate. Nu există adevăruri transculturale ale culorii, cum arvrea să lase să se creadă anumite lucrări ce se sprijină pe o cunoaştere neurobiologică prost digerată sau versate într-o psihologie ezoterizantă de duzină. Din nefericire, asemenea cărţi încearcă, într-o manieră nefastă, bibliografia subiectului în cauză.
Sursa imagini www.cartier.md
Demurger, Alain. Cavalerii lui Christos / trad. din lb franc.: Ovidiu Pecican. - Chişinău: Cartier, 2003. - 460 p.
Despre această carte
Nu există în franceză o sinteză despre ordinele religios-militare. Această carte nu are altă ambiţie decît aceea de a prezenta o privire de ansamblu asupra istoriei acestor ordine în timpul perioadei medievale, perioadă care le-a văzut născîndu-se, dezvoltîndu-se şi intrînd în declin. Autorul cărţii a vrut să demonstreze că există o "familie" a ordinelor religios-militare, şi de aceea, prezintă în două părţi cronologice indinspensabile o vedere sintetică asupra diferitelor aspecte ale organizării şi vieţii ordinelor, cu riscul aproximărilor şi, fără îndoială, al erorilor.
Documentarea şi literatura istorică, deşi ambundente, sunt inegale şi dispersate. Părţi întregi ale arhivelor ordinelor, înŢara Sfîntă sau în Spania, au dispărut; anumite ordine, mai puţin importante, sau foarte rău documentate. În fine, orientările diferite ale diverselor şcoli istorice fac dificilă sinteza: forfoteala actuală a producţiei spaniole este de un mare interes, dar istoricii acestei ţări s-au întors esenţialmentte către studiul patrimoniului ordinelor, ceea ce, fără îndoială, nu este partea cea mai originală a istoriei lor; la fel, producţia franceză este bogată în studii locale şi regionale.
Sursa imaginii: www.cartier.md
Premare, Alfred-Louis de. Originile islamului: Între scriitură şi istorie / trad. din lb franc.: M. Anghelescu. - Chişinău: Cartier, 2004. - 548 p.
Sursa imaginii: www.cartier.md
Nota traducătorului
În acest volum sunt utilizate datele în două calendare: cel creştin, anii fiind notaţi înainte de Christos (sau de era noastră) şi după Christos, şi cel musulman, care socoteşte anii de la hegira şi în acest caz cifrele respective sunt urmate de sigla H.
Numele geografice utilizate în text sunt redate în ortografria tradiţională românească, dacă e vorba de nume cunoscute şi intrate de mult în uz (Cairo, Beirut, Tripoli, Ierusalim); în toate celelalte cazuri, numele respective au fost notate într-o ortografie care redă, într-o formă simplificată, grafia originară.
O biografie istorică a lui Mahomed este poate imposibilă dată fiind natura izvoarelor islamice. Dar este oare nevoie de a trece prin scrierea unei "biografii a luiMahomed" pentru a înţelege şi a prezenta originile islamului? Izvoarele islamice sunt ele, într-o parte a lor, deturnate?
Această lucrare nu este deci o biografie a lui Mahomed, deşi unele elemente ale biografiei sale apar aici. Este un eseu care se doreşte documentat asupra fundamentelor islamului aşa cum a apărut el în istorie.
Istoria universala: în 2 vol. /J. Guilaine,... trad.: Ş. Velescu, M. Cazanacli. - Bucureşti: Univers enciclopedic, 2005
Acest studiu include 2 volume.
Volumul 1: De la origini pînă la sfîrşitul marilor imperii
Preistoria fascinează. Cărui fapt trebuie să-i atribuim admiraţia pe care o exercită de cîţiva ani încoace. Congresele internaţionale şi răsunetul lor în opinia publică, expoziţiile, o deschidere mai largă a mijloacelor de informare faţă de problemele de arheologie preistorică au contribuit desigur să o facă mai accesibilă şi mai populară. Jean Guilaine, unul din autorii acestei lucrări afirmă că "fiind vorba despre Lumea Veche, am dorit să includem problemele legate de originile metalurgiei şi, în această calitate, Europa din epoca metalelor este prezenză datorită bogăţiei însăşi a protoistoriei vechiului continent. În acelaşi fel în Asia, etapa esenţială pe care o constituie accesul la scriere şi la oraşe ne-a părut că merită desfăşurări substanţiale."
Volumul 2: De la Evul Mediu la Secolul Luminilor
Lupta dintre marile imperii organizate şi popoarele invadatoare este una dintre constantele istoriei mondiale. Dar ritmul migraţiei popoarelor este diferit după epoci: este vorba cînd o penetrare lentă care transformă treptat vechile civilizaţii, cînd de o năvală brutală şi fără viitor sau chiar de un uimitor succes al unei minorităţi de invadatori reuşind să-şi impună puterea asupra a mii de oameni. Astfel se prezintă perioada care ţine din sec. IV pînă la anul 1000; ea se caracterizează prin accelerarea şi simultaneitateainvaziilor.
Troia, Luana. Cartea veche între fascinaţie şi cunoaştere. - Iaşi: Princeps, 2005. - 169 p.
Lucrarea de faţă presupune cărţi cu ex-libris şi dedicaţii existente în colecţiile Bibliotecii "Gh. Asachi" Iaşi.
Dorinţa de a prezenta colecţiile Bibliotecii "Gh. Asachi" într-o altă formă, în care să predomine imaginea cărţii, a stat la baza acestei lucrări. Interesul manifestat de cei care vizitează sediul bibliotecii faţă de colecţiile de carte veche şi în acelaşi timp atracţia lor pentru aceste punţi peste secole ale culturii umane au constituit imboldul necesar pentru realizarea acestui volum.
Primul capitol cuprinde cărţi vechi cu ex-libris, mici însemnări care fac atît de uşoară apropierea dintre carte şi om peste timp şi spaţiu. Aceste "acte de posesiune" apar odată cu primele cărţi, dovedind prin formularea "ex meis libris" că o carte aparţinea unei anumite persoane fie că avea sau nu o colecţie bogată de cărţi.
Capitolul 2 include dedicaţiile şi însemnările de pe cărţile de secol XX, avînd în vedere însemnările autografe ale unor scriitori români importanţi (Otilia Cazimir, George Lesnea, Ion Pillat, Aron Cotruş, Magda Isanos, George Bacovia etc.) sau istorici (A. D. Xenopol) sau oameni de litere moldoveni (N. Ţaţomir).
Capitolul 3 ilustrează cîteva ediţii de lux care au o legătură deosebită, gravuri realizate cu mare fineţe, autori celebri în literatura universală.
Spania: Ghid complet. - Oradea: Aquila'93, 2001. - 431 p.
Acest ghid combină interesul şi entuziasmul a doi dintre cei mai cunoscuţi din întreaga lume: Insight Guides, ale cărui titluri au impus încă din 1970 standartele ghidurilor de călătorie ilustrate şi Canalul Discovery, aflat pe primul loc în lume ca sursă de informaţii nonfictive, transmise prin intermediul unui program de televiziune.
Ghid complet: Spania este structurat pentru a oferi o modalitate de cunoaştere a Spaniei şi a oamenilor săi şi pentru a-i orienta pe cititori prin locurile de interes. TRebuie să cunoaşteţi trecutul ţării. Capitolul Caracteristici - cu bandă galbenă - acoperă istoria şi cultura ţării printr-o serie de informaţii interesante.
Capitolul Destinaţii - cu bandă albastră - oferă un ghid al punctelor de atracţie. Locurile de un interes deosebit sunt numerotate şi plasate pe hărţi viu colorate.
Capitolul Sugestii de călătorie - cu bandă roşie - oferă informaţii binevenite unei călătorii: hoteluri, restaurante, etc.
Theodorescu, Răzvan. Civilizaţia românilor între medieval şi modern: orizontul imaginii: 1550-1800. - Iaşi: Princeps Edit, 2006. - 517 p.
Despre aceasctă carte:
Există cîteva pasaje, în sinteza ultimă de istorie a românilor datorată învăţatului, unde opiniile sale sunt întrevăzute cu limpezime. Dincolo de împrejmurarea că unul dintre volumele acesteia debutează cu evocarea evenimentelor şi a oamenilor de la mijlocul veacului al XVI-lea - "secol de istorie modernă faţă de evul mediu ce fusese pînă atunci" -, pentru Iorga expresiile ideologice ale unor fapte politice din vremea lui Mihai Viteazul sau a ultimilor Mihneşti domnind la Bucureşti şi Iaşi aparţineau unei alte ordini decît aceea medievală,ţintind la forme monarhice moderne: astfel, celebrul fiu al lui Pătraşcu cel Bun, cucerind Moldova "se ţinea la ideia, nouă, stăpînirii ambelor ţări româneşti de aceeaşi familie, rezultat al unei conştiinţi naturale în sensul modern", în timp ce, spre 1620, odată cu Radu Mihnea - a cărui politică, atitudine şi orientare culturală ăşi găseau originile în epoca domniilor muntene şi moldovene ale strămoşilor săi imediaţi, Alexandru al II-lea Mirce şi Petru Şchiopul, dintr-a doua parte a secolului al XVI-lea - "un întreg capitol de ev mediu se încheie...", căci "în forme ca ale Apusului, de strictă ordine de stat, el inaugura în ambele ţări un regim, imitat de toţi urmaşii, care e al monarhiei moderne".
De la Renaştere până la Iluminism: 1492 - 1789. Personalităţi care au schimbat istoria lumii. - Bucureşti: Rao, 2003. - 327 p.
Despre această carte:
Principala caracteristică a Renaşterii - dezvoltarea Occidentului în plan politic, economic şi cultural - este rezultatul energiei, al talentului, al "virtuţii", aşa cum obişnuiau umaniştii italieni să spună, al unor personalităţi de excepţie care şi-au marcat epoca: Francis I şi Carol Quintul, care aruncă Europa în frămîntările unei rivalităţi ce nu va înceta decît în secolul al XVIII-lea: Rafael, Durer, Leonardo da Vinci, Michelangelor, punînd bazele perspectivei, iniţiază o nouă modalitate de reprezentare a lumii: Erasm şi umaiştii se află la originea unei noi concepţii despre om. Această formidabilă răsturnare de situaţie, vizibilă în literatura scrisă de acum în limba populară, aşa cum o demonstrează operele lui Shakespeare, Cervantes şi Rabelais, atinge deopotrivă şi domeniul religios, a cărui unitate se destramă o dată cu Reforma iniţiată de Luther şi Calvin. Perioadă religioasă prin excelenţă, Renaşterea oferă o serie de exemple de credinţă dusă la extrem - la protestanţi (Muntzer), ca şi catolici (Terza din Avila, Jean de la Croix) - dar idealul de toleranţă este deja prefigurat de Montaigne. Copernic, Galilei, Harvey, Descartes, Spinoza şi alţii afirmă posibilitatea unei noi gîndiri ştiinţifice, descătuşate din limitele impuse de modul în care Biserica interpăretează Scriptura.
Principala caracteristică a Renaşterii - dezvoltarea Occidentului în plan politic, economic şi cultural - este rezultatul energiei, al talentului, al "virtuţii", aşa cum obişnuiau umaniştii italieni să spună, al unor personalităţi de excepţie care şi-au marcat epoca: Francis I şi Carol Quintul, care aruncă Europa în frămîntările unei rivalităţi ce nu va înceta decît în secolul al XVIII-lea: Rafael, Durer, Leonardo da Vinci, Michelangelor, punînd bazele perspectivei, iniţiază o nouă modalitate de reprezentare a lumii: Erasm şi umaiştii se află la originea unei noi concepţii despre om. Această formidabilă răsturnare de situaţie, vizibilă în literatura scrisă de acum în limba populară, aşa cum o demonstrează operele lui Shakespeare, Cervantes şi Rabelais, atinge deopotrivă şi domeniul religios, a cărui unitate se destramă o dată cu Reforma iniţiată de Luther şi Calvin. Perioadă religioasă prin excelenţă, Renaşterea oferă o serie de exemple de credinţă dusă la extrem - la protestanţi (Muntzer), ca şi catolici (Terza din Avila, Jean de la Croix) - dar idealul de toleranţă este deja prefigurat de Montaigne. Copernic, Galilei, Harvey, Descartes, Spinoza şi alţii afirmă posibilitatea unei noi gîndiri ştiinţifice, descătuşate din limitele impuse de modul în care Biserica interpăretează Scriptura.
Holloway, David. Cartea eseţială privind tehnicile de estetizare a locuinţei. - Bucureşti: Aquila'93, 2000. - 256 p.
Despre această carte:
La începutul fiecărui capitol, o secţiune de "sumar" vă oferă un rezumat scurt al informaţiilor pe care le veţi întîlni în paginile următoare, un ghid privind timpul necesar pentru încheierea operaţiei şi nivelul depregătire recomandat. În cadrul fiecărui capitol veţi găsi pagini cu "opţiuni" care vă vor ajuta să alegeţi materialele pentu operaţie şi vă vor oferi idei de design. După ce v-aţi hotărît cu privire la decoraţiile pentru cameră, urmaţi paginile pas cu pas pentru a vă însuşi tehnicile. Referirile la alte pagini vă vor ghida spre instrucţiuni de pregătire pertinente sau spre tehnici suplimentare care vă vor ajuta la definitivarea lucrării. Fie că doriţi să realizaţi o singură operaţie, fie că doriţi să combinaţi tehnici pentru a pune în practică ideile proprii, tot ajutorul şi toate sfaturile de care veţi avea vreodată nevoie sunt la îndemînă.
La începutul fiecărui capitol, o secţiune de "sumar" vă oferă un rezumat scurt al informaţiilor pe care le veţi întîlni în paginile următoare, un ghid privind timpul necesar pentru încheierea operaţiei şi nivelul depregătire recomandat. În cadrul fiecărui capitol veţi găsi pagini cu "opţiuni" care vă vor ajuta să alegeţi materialele pentu operaţie şi vă vor oferi idei de design. După ce v-aţi hotărît cu privire la decoraţiile pentru cameră, urmaţi paginile pas cu pas pentru a vă însuşi tehnicile. Referirile la alte pagini vă vor ghida spre instrucţiuni de pregătire pertinente sau spre tehnici suplimentare care vă vor ajuta la definitivarea lucrării. Fie că doriţi să realizaţi o singură operaţie, fie că doriţi să combinaţi tehnici pentru a pune în practică ideile proprii, tot ajutorul şi toate sfaturile de care veţi avea vreodată nevoie sunt la îndemînă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)