26.01.2011
Harman, Doug. Ghid de fotografie digitală / trad.: D. Iordache, I. Aneci. – Iaşi: Polirom. – 221 p.
În prezent, aparatele de fotografiat digitale au mare preţ, pentru că ne oferă posibilitatea de a vedea imediat calitatea pozei pe care am făcut-o. Pentru a şti cum să facem o fotografie de calitate din prima, Ghidul de fotografie digitală vă poate învăţa să exploataţi la maximum toate avantajele oferite de cameră, toate acestea pornind de la cunoştinţele de bază, ajutîndu-vă să deveniţi un profesionist. Ghidul de fotografie digitală este o carte ce se adresează începătorilor, oferind noţiuni mai dificle care trebuie cunoscute.
Cartea include 4 capitole: Fotografiile digitale: Noţiuni de bază (camera digitală, obiectivul, calculatorul, accesoriile); Întrebuinţarea camerei digitale: fotografii nereuşite (tehnici de fotografiere, idei de fotografii); Camera obscură digitală: Optimizarea imaginilor pe computer (Tehnici digitale de bază, tehnici digitale avansate şi tehnici profesioniste); Produsul final: cele mai bune rezultate.
Sursa imaginii: www.tamada.ro
... Să ucizi o pasăre cîntătoare: filmul sau cartea? Ce alegeţi?
Titlu original: To Kill a Mockingbird
…Să ucizi o pasăre cîntătoare este singurul roman al lui Harper Lee distins cu Premiul Pulitzer în 1961 şi ecranizat în 1962 a fost ecranizat în regia lui Robert Mulligan cu Gregory Peck în rolul principal, un film care a obţinut trei premii Oscar şi nominalizat la alte cinci, două Globuri de Aur la Berlin şi Premiul Gary Cooper la Cannes.
…Să ucizi o pasăre cîntătoare este un roman brutal şi onest, abordînd cu curaj o problematică mereu de interes: rasismul, conflictele sociale şi pierderea inocenţei copilăriei, totul filtrat prin ochii unei fetiţe, Scout Finch, martoră la întîmplările dramatice declanşate într-un orăşel sudist cînd un bărbat de culoare este acuzat că a violat o femeie albă.
Deşi a fost publicat acum o jumătate de secol şi vîndut în zeci de milioane de exemplare, Harper Lee afirmă că tot ce-mi doream era să existe cineva căruia cartea mea să-i placă îndeajuns încît să mă încurajeze să merg mai departe... Nu aveam mari speranţe, dar m-am pomenit copleşită de onoruri, iar acesta a fost, într-un fel, un lucru atît de înspăimîntător ca execuţia rapidă la care mă aşteptam.
Succesul care l-a avut filmul ... Să ucizi o pasăre cîntătoare demonstrează odată în plus importanţa cărţilor, cu atît mai mult că un film care urmează a fi ecranizat depinde mai întîi de succesul cărţii. Deşi întotdeauna este o diferenţă enormă între film şi carte, totuşi, este obligatoriu citirea cărţii pentru a ne face o impresie asupra cărţii şi de a înţelege diverse momente din evenimentele expuse în carte.
Filmul exclude anumite nuanţe şi nu întotdeauna poate să creeze o imagine clară a evenimentelor.
…Să ucizi o pasăre cîntătoare este singurul roman al lui Harper Lee distins cu Premiul Pulitzer în 1961 şi ecranizat în 1962 a fost ecranizat în regia lui Robert Mulligan cu Gregory Peck în rolul principal, un film care a obţinut trei premii Oscar şi nominalizat la alte cinci, două Globuri de Aur la Berlin şi Premiul Gary Cooper la Cannes.
…Să ucizi o pasăre cîntătoare este un roman brutal şi onest, abordînd cu curaj o problematică mereu de interes: rasismul, conflictele sociale şi pierderea inocenţei copilăriei, totul filtrat prin ochii unei fetiţe, Scout Finch, martoră la întîmplările dramatice declanşate într-un orăşel sudist cînd un bărbat de culoare este acuzat că a violat o femeie albă.
Deşi a fost publicat acum o jumătate de secol şi vîndut în zeci de milioane de exemplare, Harper Lee afirmă că tot ce-mi doream era să existe cineva căruia cartea mea să-i placă îndeajuns încît să mă încurajeze să merg mai departe... Nu aveam mari speranţe, dar m-am pomenit copleşită de onoruri, iar acesta a fost, într-un fel, un lucru atît de înspăimîntător ca execuţia rapidă la care mă aşteptam.
Succesul care l-a avut filmul ... Să ucizi o pasăre cîntătoare demonstrează odată în plus importanţa cărţilor, cu atît mai mult că un film care urmează a fi ecranizat depinde mai întîi de succesul cărţii. Deşi întotdeauna este o diferenţă enormă între film şi carte, totuşi, este obligatoriu citirea cărţii pentru a ne face o impresie asupra cărţii şi de a înţelege diverse momente din evenimentele expuse în carte.
Filmul exclude anumite nuanţe şi nu întotdeauna poate să creeze o imagine clară a evenimentelor.
Expoziţie virtuală - Nicolae Milescu Spătarul în patrimoniul literaturii europene
În acest an Nicolae Milescu-Spătarul (1636-1708) împlineşte 375 de ani de la naştere. În acest context ne-am propus să organizăm o expoziţie virtuală în care să prezentăm cărţile ce se află în colecţiile Bibliotecii Municipale “B. P. Hasdeu” din Chişinău.
Milescu Spătaru, Nicolae. Jurnal de călătorie în China. – Chişinău : Litera, 2002. – 390 p.
Cartea include 2 capitole: Cartea în care este descrisă călătoria lui Milescu Spătaru prin ţinutul Siberiei, de la oraşul Tobolsk pînă la hotarul împărăţiei Kitaiei respectiv Documentul de stat al soliei lui Nicolae Milescu Spătaru în China (1675-1676).
Cartea mai include un Tabel cronologic, Glosar şi Referinţe istorico-literare.
Nicolae Cartojan ofirmă că opera lui Milescu nu este numai ziarul plin de peripeţii al unei ambasade trimisă în misiune diplomatică în China, ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi pînă atunci puţin cunoscute europenilor... Pe Milescu nu-l interesează numai aspectul geografic al ţinuturilor, ci şi cel etnografic.
Milescu Spătaru, Nicolae. Descrierea Chinei. – Chişinău : Litera, 2002. – 390 p.
Lucrarea Descrierea Chinei poate fi o continuare a cărţii precedente, din considerent că aici este descrisă istoria Chinei în timpul călătoriei lui Milescu Spătaru. Cartea include 58 de capitole cu referinţe la diverse aspecte ale Chinei, începînd cu de cînd se începe împărăţia Chinei, cîte dinastii au fost şi cînd au început ei să scrie cărţi şi letopiseţe, şi depsre ce pînă la descrierea vestitei şi marii insule a japonezilor şi ce se află acolo.
Finalul cărţii conţine o addenda, care include Descrierea marelui Amur, care desparte pe coloniştii ruşi de cei chinezi.
Corneliu Bărbulescu afirmă că ţinînd seama de epocă, Descrierea Chinei poate fi socotită o monografie exemplară, în care datele istorice, geografice şi statistico-administrative au fost îmbinate cu expunerea elementelor de cultură materială şi apoi legate strîns de aspectul economic, în aşa fel încît, în mod firesc, să se vorbească de instituţiile sociale, de ideologia, arta populară, tradiţiile, obiceiurile, legendele, firea şi ocupaţiile poporului chinez.
Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900 / L. Berdan, C. Buzatu, L. Cireş, ...; coord.: G. Drăgoi, ... – Ed. a II-a. Ch.: Gunivas, 2002. – 1024 p.
Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900 presupune o sinteză de amploare asupra literaturii române şi este prima de acest fel în literatura română. Dicţionarul include scriitorii români. Fiecare articol include expunerea datelor şi a comentariului critic într-o succesiune care să ajute orientarea cititorului.
Dicţionarul în cauză face o referinţă şi la Nicolae Milescu Spătaru, unde se vorbeşte despr biografia şi activitatea politică a acestuia. Menţiunea lui Dositei ţarului Alexei precum că Milescu Spătaru este un cronograf în care sunt adunate toate lucrurile din lume demonstrează iscusinţa acestuia şi cunoştinţele de care dă dovadă. Avatarurile pe la curţile domnitorilor români, în capitala Imperiului otoman, pribegiile prin Europa, peregrinările prin Asia au creat în jurul lui Milescu Spătaru o legendă care a lăsat în umbră activitatea lui cărturărească. El are o operă de erudit umanist, cu toate că este inegală şi imprevizibil.
Cartojan N. Istoria literaturii române vechi. – Bucureşti: Minerva, 1980. - 590 p.
Literatura română veche a fost un subiect de interes pentru filologi şi istorici ca Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Lambrior, N. Iorga etc.
N. Cartojan tratează acest subiect, menţionînd conicarii şi oamenii de cultură şi influenţele pe care le-au lăsat în istoria literaturii române.
Un capitol aparte este destinat lui Nicolae Milescu Spătaru, unde este menţionată viaţa, opera, activitatea în limba română, activitatea teologic-istorică din Rusia şi călătoria în China.
Ursul, D. N. G. Milescu Spătaru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1975. – 159 p.
Această carte este şi în varianta în limba rusă.
Include 5 capitole: Situaţia istorică a Moldovei la sfîrşitul veacului al XVII-lea – începutul veacului al XVII; Activitatea diplomatică a lui N. G. Milescu Spătarul; N. G. Milescu Spătarul – eminet om de ştiinţă al Moldovei şi Rusiei de la sfîrşitul veacului al XVII-lea – începutul veacului al XVIII-lea; Concepţiile filosofice ale lui N. G. Milescu Spătaru; Concepţiile social-politice ale lui N. G. Milescu Spătarul.
Урсул, Д. Т. Николай Гаврилович Милеску Спафарий. – Москва: Мысль, 1980. – 191 с.
Această carte include 5 capitole cu privire la activitatea lui N. Milescu Spătaru şi anume: Мыслитель и эпоха; Дипломатическая деятельность; Ученый-просветитель; Философские взгляды; Общественно-политические взгляды. Cartea mai include o introducere, postfaţă şi indice de nume.
Урсул, Д. Философские и общественно-политические взгляды Н. Г. Милеску Спафария. – Кишинёв: Государственное Издательство Молдавии, 1955. – 88 с.
Această carte include capitole: Историческая обстановка в Молдавии в конце XVII – начале XVIII веков; Краткий очерк жизни и деятельности Н. Г. Милеску Спафария; Философские взгляды Н. Г. Милеску Спафария; Общественно-политические взгляды Н. Г. Милеску Спафария. Tot aici este inclusă o introducere şi posfaţă.
Almaş, Dumitru. Neculai Milescu Spătarul. – Bucureşti: Ed. Tinertului, 1954. – 590 p.
Este un roman istoric în care este reflectată biografia lui Neculai Milescu Spătarul.
Panaitescu, P. P. Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708). – Chişinău: Ştiinţa, 1993. – 191 p.
Este o lucrare care se referă la biografia lui Milescu Spătarul (originea şi familia) călătoriile în Occident, Rusia şi în China.
Mihail, Zamfira. Nicolae Le Spathaire Milescu à travers ses manuscris. – Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2009. – 178 p.
O lucrare în limba franceză, unde autorul încearcă să trateze un subiect ce ţine de N. Milescu Spătaru din perspectiva manuscriselor sale. Se vorbeşte despre N. Milescu Spătarul în patrimoniul literaturii europene şi importanţa ediţiilor paralele şi bilingve în textele antice.
Cartea mai include anexe şi liste de ilustraţii şi index de nume proprii.
Maria Bivol, bibliotecară
Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu"
Milescu Spătaru, Nicolae. Jurnal de călătorie în China. – Chişinău : Litera, 2002. – 390 p.
Cartea include 2 capitole: Cartea în care este descrisă călătoria lui Milescu Spătaru prin ţinutul Siberiei, de la oraşul Tobolsk pînă la hotarul împărăţiei Kitaiei respectiv Documentul de stat al soliei lui Nicolae Milescu Spătaru în China (1675-1676).
Cartea mai include un Tabel cronologic, Glosar şi Referinţe istorico-literare.
Nicolae Cartojan ofirmă că opera lui Milescu nu este numai ziarul plin de peripeţii al unei ambasade trimisă în misiune diplomatică în China, ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi pînă atunci puţin cunoscute europenilor... Pe Milescu nu-l interesează numai aspectul geografic al ţinuturilor, ci şi cel etnografic.
Milescu Spătaru, Nicolae. Descrierea Chinei. – Chişinău : Litera, 2002. – 390 p.
Lucrarea Descrierea Chinei poate fi o continuare a cărţii precedente, din considerent că aici este descrisă istoria Chinei în timpul călătoriei lui Milescu Spătaru. Cartea include 58 de capitole cu referinţe la diverse aspecte ale Chinei, începînd cu de cînd se începe împărăţia Chinei, cîte dinastii au fost şi cînd au început ei să scrie cărţi şi letopiseţe, şi depsre ce pînă la descrierea vestitei şi marii insule a japonezilor şi ce se află acolo.
Finalul cărţii conţine o addenda, care include Descrierea marelui Amur, care desparte pe coloniştii ruşi de cei chinezi.
Corneliu Bărbulescu afirmă că ţinînd seama de epocă, Descrierea Chinei poate fi socotită o monografie exemplară, în care datele istorice, geografice şi statistico-administrative au fost îmbinate cu expunerea elementelor de cultură materială şi apoi legate strîns de aspectul economic, în aşa fel încît, în mod firesc, să se vorbească de instituţiile sociale, de ideologia, arta populară, tradiţiile, obiceiurile, legendele, firea şi ocupaţiile poporului chinez.
Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900 / L. Berdan, C. Buzatu, L. Cireş, ...; coord.: G. Drăgoi, ... – Ed. a II-a. Ch.: Gunivas, 2002. – 1024 p.
Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900 presupune o sinteză de amploare asupra literaturii române şi este prima de acest fel în literatura română. Dicţionarul include scriitorii români. Fiecare articol include expunerea datelor şi a comentariului critic într-o succesiune care să ajute orientarea cititorului.
Dicţionarul în cauză face o referinţă şi la Nicolae Milescu Spătaru, unde se vorbeşte despr biografia şi activitatea politică a acestuia. Menţiunea lui Dositei ţarului Alexei precum că Milescu Spătaru este un cronograf în care sunt adunate toate lucrurile din lume demonstrează iscusinţa acestuia şi cunoştinţele de care dă dovadă. Avatarurile pe la curţile domnitorilor români, în capitala Imperiului otoman, pribegiile prin Europa, peregrinările prin Asia au creat în jurul lui Milescu Spătaru o legendă care a lăsat în umbră activitatea lui cărturărească. El are o operă de erudit umanist, cu toate că este inegală şi imprevizibil.
Cartojan N. Istoria literaturii române vechi. – Bucureşti: Minerva, 1980. - 590 p.
Literatura română veche a fost un subiect de interes pentru filologi şi istorici ca Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Lambrior, N. Iorga etc.
N. Cartojan tratează acest subiect, menţionînd conicarii şi oamenii de cultură şi influenţele pe care le-au lăsat în istoria literaturii române.
Un capitol aparte este destinat lui Nicolae Milescu Spătaru, unde este menţionată viaţa, opera, activitatea în limba română, activitatea teologic-istorică din Rusia şi călătoria în China.
Ursul, D. N. G. Milescu Spătaru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1975. – 159 p.
Această carte este şi în varianta în limba rusă.
Include 5 capitole: Situaţia istorică a Moldovei la sfîrşitul veacului al XVII-lea – începutul veacului al XVII; Activitatea diplomatică a lui N. G. Milescu Spătarul; N. G. Milescu Spătarul – eminet om de ştiinţă al Moldovei şi Rusiei de la sfîrşitul veacului al XVII-lea – începutul veacului al XVIII-lea; Concepţiile filosofice ale lui N. G. Milescu Spătaru; Concepţiile social-politice ale lui N. G. Milescu Spătarul.
Урсул, Д. Т. Николай Гаврилович Милеску Спафарий. – Москва: Мысль, 1980. – 191 с.
Această carte include 5 capitole cu privire la activitatea lui N. Milescu Spătaru şi anume: Мыслитель и эпоха; Дипломатическая деятельность; Ученый-просветитель; Философские взгляды; Общественно-политические взгляды. Cartea mai include o introducere, postfaţă şi indice de nume.
Урсул, Д. Философские и общественно-политические взгляды Н. Г. Милеску Спафария. – Кишинёв: Государственное Издательство Молдавии, 1955. – 88 с.
Această carte include capitole: Историческая обстановка в Молдавии в конце XVII – начале XVIII веков; Краткий очерк жизни и деятельности Н. Г. Милеску Спафария; Философские взгляды Н. Г. Милеску Спафария; Общественно-политические взгляды Н. Г. Милеску Спафария. Tot aici este inclusă o introducere şi posfaţă.
Almaş, Dumitru. Neculai Milescu Spătarul. – Bucureşti: Ed. Tinertului, 1954. – 590 p.
Este un roman istoric în care este reflectată biografia lui Neculai Milescu Spătarul.
Panaitescu, P. P. Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708). – Chişinău: Ştiinţa, 1993. – 191 p.
Este o lucrare care se referă la biografia lui Milescu Spătarul (originea şi familia) călătoriile în Occident, Rusia şi în China.
Mihail, Zamfira. Nicolae Le Spathaire Milescu à travers ses manuscris. – Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2009. – 178 p.
O lucrare în limba franceză, unde autorul încearcă să trateze un subiect ce ţine de N. Milescu Spătaru din perspectiva manuscriselor sale. Se vorbeşte despre N. Milescu Spătarul în patrimoniul literaturii europene şi importanţa ediţiilor paralele şi bilingve în textele antice.
Cartea mai include anexe şi liste de ilustraţii şi index de nume proprii.
Maria Bivol, bibliotecară
Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)