Apa şi asigurarea ei ridică probleme de importanţă strategică, de mare complexitate, in timpurile noastre. Aceasta problemă reţine atenţia comunităţii internaţionale care o califică drept una din cheile dezvoltării umane durabile.
În zilele noastre penuria de apă la scară planetară s-a accentuat. Cererea de apă a crescut enorm odată cu sporirea explozivă a populaţiei, cu dezvoltarea activitaţilor economice, cu accelerarea procesului de urbanizare şi ridicarea confortului vieţii moderne.
Problema apei a capatat dimensiuni globale şi un grad înalt de gravitate. 1,5 miliarde de locuitori ai planetei, adica un sfert din total, n-au acces la apă potabilă, iar 2,6 miliarde, adică peste două cincimi, n-au acces la salubritate. Apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigenice sunt cauza a 10% din totalul imbolnavirilor din ţările în curs de dezvoltare.
Dicţionar de geologie.- Bucureşti: Ed. Didactică şi pedagogică, 2007.- 343 p.
Dicţionarul dat ne face o trimitere la: apă juvenivă- care derivă din rocile crustei sau din interiorul pămîntului şi care na făcut parte din hidrosferă, apă magmatică - ce provine din topitura magmatică sau care este prezentă în roci, apă minerală - apa ce iese din pămînt şi conţine cantităţi considerabile de elementeminerale dizolvate şi apă termală- care iese din pămînt la temperatură ridicată.
Cuibari- Frunze, Nina. Taina adevărului despre apa pe care o bem.- Chişinău: Universitas, 2003.- 116 p.
Lucrarea în cauză este o dedicaţie pentru Elena Cuibari sora autoarei. Autoarea în lucrare dată vorbeşte despre apa în toate formele pe care le poate lua de la picătura de ploaie pînă la gheaţă şi de la consumaţie pînă la evaporare.
Resurse acvatice ale Republici Moldova: Apele de suprafaţă.-
Chişinău:Ştiinţa, 2007.- 247 p.
Hidrosfera este compartiment al unei ştiinţe mai generale care se ocupă de studiul apelor naturale. Volumul Apele de suprafaţă din colecţia Resursele acvatice ale Republuci Moldova , abordează pentru prima dată într-o asemenea manieră hidrografică a Republuci Moldova. La baza ei se află datele publicate în diferite ediţii ale Cadrului de Stat ale Apelor, Anuarele Hidrologice, materiale expediţiilor şi cercetărilor istorice ale Serviciului Hidrometeorologic de stat, precum şi investigaţile autorilor.
Resurse acvatice ale Republici Moldova: Fântâni şi izvoare.- Chişinău: Ştiinţa, 2008.- 208 p.
În condiţiile Republicii Moldova, actualmente este nevoie de o inventariere a tuturor fîntînilor şi izvoarelor în scopul stabilirii amplasamentului lor, condiţiilor de apartenenţă, gradului şi tipului de utilizare. În baza datelor existente, în republică au fost înregistrate cca 136000 de fîntîni şi mai mult de 7000 de izvoare, multe dintre care în ultimii ani sunt lăsate în voia sorţii şi se află într-o stare deplorabolă. Majoritatea fîntînilor şi izvoarelor au fost construite lîngă trasee, case, drumuri publice, la intrările în localităţi unde există numeroase surse de poluare.
Reniţă, Alecu. Valea Prutului de mijloc.- Chişinău: Natura, 2004.- 125 p.
Valea Prutului de mijloc este o problemă ecologică destul de avansată de aceia cartea face o abordare a problemei protecţiei patrimoniului naţional, furnizarea de date despre calitatea apei râurilor mici, sensibilizarea autorităţiilor asupra surselor de poluare şi necesitatea lichidării lor, evidenţierea monumentelor naturii şi ariilor protejatedin bazinul Prutului de Mijloc. Iportanţa lucrări în cauză duce la cunoaşterea şi schimbarae mentalităţilor, ceea ce evident va finaliza cu permanentizarea procesului de participare apublicului larg la administrarea ecologică a fiecărei localităţi.
Stephens, Diane. Oceanul planetar.- Bucureşti: S. a.- 31 p.
Lucrarea este o mică enciclopedie ce ne face trimitere la : Ce este oceanul planetar? Cum este? Cît de mare? şi Cît de adînc? Care este cel mai adînc acean ? Cum trăiesc peştii? Crea este cel mai de temut animal de pradă marin?
Mălăcea, Ioan. Biologia apelor impurificate.- Bucureşti: Ed. Academiei republicii socialiste România, 1969.- 245 p.
În lucrarae dată se vorbeşte despre procesul de impurificare a apelor de suprafaţă şi a celor freatice, ca urmare a activităţii omului, care este în plină desfăşurare şi este greu de prevăzut proporţiile pe care le va atinge în vitor. Ceea ce se poate desprinde însă ca o trăsătură caracteristică a acestui proces este continua diversificare a substanţelor impurificatoare, determinată de evoluţia proceselor de producţie.
Viitorul mărilor şi oceanilor.- Bucureşti: Ed. Republicii socialiste România, 1980.- 270 p.
Cartea dată ne vorbeşte depre marae şi ocianul care fac parte din problemele globale ale omenirii, dar cînd sew discută vedem că armonizarea cu efortul universal, li se dă soluţii şi răspunsuri viabile, ce fac parte din dezvoltarae integrată din dezvoltarea multilaterală a ţării.
Monitorizare calităţii apei în baza macronevertebratelor acvatice: Ghid.- Chişinău, 2007.- 136 p.
Apei ia fost dată puterea magică de a fi seva veţii pe pămînt. În popor se mai spune că apa este izvorul vieţii. Pe bună dreptate , de calitatea şi de cantitatea ei depinde starea sănătăţii şi nivelul sanitaro- epidemiologic al populaţiei, însă amprentaamului neglijent predomină încă pretutindeni.În general cartea ne vorbeşte despre rîurile Moldovei conform datelor de ultimă oră anunţate de Agenţia de Stat Hidrometeo care sunt cele mai poluate şi ne dau mare bătaie de cap. Cartea propine următoarele capitole: Reţeaua hidrografică a Republici Moldova, Metode de colectare şi monotorizare, Macronevertebratele acvatice şi cheia de determinare a lor, Grupele de macronevertebrate acvatice din râurile mici.
Zăvoianu, Ion. Rîurile bogăţia terrei.- Bucureşti: Albatros, 1988.- 287 p.
În raport cu alte bogăţii naturale ale omenirii, apa, această resursă de importanţă vitală, a fost mai puţin atenţionată în literatură de largă informare. De aceia lucrarea dată prin mesajul său îşi propune abordarea unor aspecte care să contribue la o mai bună cunoaştere a resurselor de apă existente în rîuri şi a rolului pe care acestea îl au în societate.Cartea face trimiterela: importanţa apei pentu viaţă şi om, rîurile se întorc la izvoare, fazele scurgerii rîurilor, comportamentul rîurilor pe glob şi omul şi fluviile.
Bevza, G. Apa – bogăţie a poporului.- Chişinău: Cartea Moldovenească, 1981.- 100 p.
Cartea dată expune proprietăţile apei şi importanţa ei pentru biosferă şi societate. O deosebită atenţie se acordă resurselor de apă ale Moldovei şi problemelor apei. Lucrarea prezintă o serie de indici ai regimului rîurilor şi se dă o apreciere a cantităţii resurselor de apă ale republicii şi se analizează o posibilă modificare a lor în vitorul apropiat. De asemenea se vorbeşte despre folosirea raţională a apei şi protecţia resurselor ei contra poluări şi secăturii.
Prodea, Virgil. Apa sursă inepuizabilă.- Bucureşti: Editura tehnică, 1991.- 99 p.
Apa este simboul vieţii. Dacaă nu ar fi apa societatea şi însăşi viaţ aar fi de necontrolat . Banala formulă chimică HO este prezentă în toate procesele vitale. Apa se consumă sub formă naturală sau prelucră. Este un fapt arhicunoscut că întreprinderile, instituţiile, energetzica şi agricultura o consumă sub formă de apă tehnologică, iar populaţia, ca apă potabilă şi menajeră. Ca resursă fundamentală, apa trece înaintea energiei, înaintea materiilor prime minerale, înaintea pămîntului însuşi care, în lipsa acesteia, ar fi un pustiu mort, înaintea oxigenului chiar, dacă ţinem seama că el se naşte din apă.
Furon, Razmond. Problema apei în lume.- Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1967.- 248 p.
De mii de ani, de cînd a învăţat să- şi reprezinte gîndurile prin simboluti grafice, omul a ţinut la mare cinste apa. Avînd o cinste de invidiat apa peste ani a devent cea mai mare problemă a omeniri. Lucrarea în cauză este structiurată pe XII capitole primul capitol ne vorbeşte despre ce este apa, al doile face trimitere la importanţa biologică a apei, la treile capitol ne vorbeşte despre apele sărate, ca cel de al patrulea să ne vorbească despre apele dulci, apa şi agricultura, pagubele pricinuite de apă, apa şi industria, alimentarea oraşelor cu apă potabilă, poluare aapelor, în căutarea apei, problemele pe care le pune valorificarea zonelor aride şi setea lumii.
Maria Bivol, Departamentul Organizarea colecţiilor
