Ciuatacu, Sorin. Genul în germană şi engleză: contextul germanic / S. Ciutacu, I.-O. Apahideanu. - Iaşi: Polirom, 2005. - 206 p.

Din Cuvînt înainte
Volumul de faţă reprezintă rezultatul strădaniei şi preocupărilor îndelungate a doi autori care oferă publicului larg o carte de lingvistică avînd ca tematică genul substantivului în limbile germană şi engleză. Compararea categoriei de gen din engleză cu cea din germană majore, iar abordarea contrastivă este instructivă pentru cititori.
Moldele utilizate sunt descriptive, dar şi, cum spuneam, contrastive. Am doprit ca prezentarea sincronică să fie precedată de un excurs în istoria limbilor germnaă şi engleză, ca să ilustrăm evoluţia categoriei de gen într-o perspectivă istorică. Categoria genului este tratată teoretic din punct de vedere antropologic, dar şi genetic, dîndu-i-se cititorului impresia de continuitate.
Sursa imagini: www.polirom.ro

Brown, P. Întemeierea creştinismului occidental: triumf şi diversitate:200-1000 d.Cr. / trad.: H. Neumann. - Iaşi: Polirom, 2002- 357 p.

Din Cuvînt înainte
Europa se construieşte. Iată o mare speranţă, care se va înfăptui numai dacă se va ţine seama de istorie: o Europă fără istorie ar fi orfană şi nenorocită. Pentru că ziua de astăzi se trage din cea de ieri, iar ziua de mîine este rodul trecutului. Un trecut ce nu trebuie să paralelizeze prezentul, ci să-l ajute să fie diferit în fidelitate şi nu în progres. Între Atlantic, Asia şi Africa, Europa noastră există cu adevărat de o vreme extrem de îndelungată, desenată de geografie şi modelată de istorie, încă din timpurile cînd grecii i-au dat numele pe care-l poartă. Viitorimea trebuie să se sprijine pe aceste moşteniri care, încă din Antichitate, ba chiar din preistorie, au îmbogăţit Europa treptat, făcînd-o extraordinar de creativă în unitatea şi în diversiunea ei, inclusiv într-un context mondial mai amplu.
Carte include 3 părţi: Partea I: Imperiul şi urmările saşe. anii 200-500 d. Ch., Partea a II-a: Moşteniri divergente perioada 500-750 d. Ch. şi partea a III-a: Sfîrşitul lumii antice 750-1000 d. Cr.
Sursa imaginii:

Troc, Gabriel. Postmodernismul în antropologia culturală. - Iaşi: Polirom, 2006. - 355 p.

Din Cuvînt înainte
Cartea de faţă stă programatic sub semnul intermedierii. Subiectul ei principal, în primul rînd postmodernismul, impune clarificarea unor legături şi filiaţii, a unor genealogii şi înrudiri între fenomene culturale, istorice, politice şi sociologice dintre cele mai diverse. Atunci cînd survine conceptul de "postmodernism" evocă automat "modernul", cu întreaga sa suită conceptuală şi terminologică. Apelat de postmodernism pentr a se explica din nou, modernul, odată supus interogaţiei, devine problematic, chemînd la rampă, pentru delimitare, termeni vagi, ca "tradiţional" sau "premodern", ori termeni ce aparţin succesiunii clasice în studierea istorie sau artei: "renaştere", "baroc", "iluminism", "realism", "romantism", "modernism", "avangardism" ş. a. m. d. Însă, dacă în mod convenţional continuăm să credităm aceste delimitări - cel mai adesea din motive pragmatice -, în schimb, supoziţia profundă care le subîntinde - cea a rupturii radicale a modernului faţă de vechi şi a înnoirii infinite - a fost puternic şubrezită de postmodernism.
O a doua intermediere este cea între cititorul român şi domeniul antropologiei culturale - o disciplină mai puţin cunoscută în spaţiul ştiinţific şi cultural. Ceea ce nu presupune că domeniul în cauză, cunoscut sub acest nume în special în Statele Unite, este scutit de controversele spefice azi oricărei discipline academice tradiţionale.
Sursa imaginii: www.polirom.ro

Wolf, Eric R. Europa şi populaţiile fără istorie / Eric R. Wolf, trad.: Radu Săndulescu. - Chişinău: Arc, 2001. - 507 p.

Prefaţă
Cartea de faţă se străduieşte să treacă liniile de demarcaţie ce separă diferitele discipline umane şi să anuleze graniţele dintre istoria occidentală şi cea neoccidentală. Ea a fost scrisă cu convingerea că o mai bună înţelegere a condiţiei umane este acum la îndemîna proastă.
Proiectul cărţii de faţă a rezultat din reevaluările intelectuale ce au marcat sfîrşitul anilor '60. El a avansat cu ocazia unui de cercetare în Anglia în intervalul 1973-1974, ca urmare a acordării unei burse de către Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe Umaniste.