Cristea, Gabriela. Managementul lecţiei. – Ed. a 3-a. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, - 2008. – 212 p.

Reeditarea cărţii Managementul lecţiei confirmă interesul pentru un astfel de subiect. Lucrarea este apreciată de cadrele didactice în abordarea activităţilor de instruire dintr-o perspectică managerială.
Cartea include 3 părţi: Noţiuni generale de management; Definirea şi analiza lecţiei din perspectivă managerială şi Realizarea lecţiei din perspectivă managerială. Primele două părţi includ cîte 2 capitole: Analiza conceptului de management; Management pedagogic respectiv Lecţia în evoluţia istorică; Modele de conducere a lecţiei. Cea de a treia parte include 4 capitole: Organizarea managerială a lecţiei; Planificarea managerială a lecţiei; Orientarea managerială a lecţiei şi Perfecţionarea managerială a lecţiei.

Enciclopedie de istorie universală... / trad.: A. Balaci,... - Bucureşti: All, 2003. - 1296 p.

Secolul al XIX-lea a fost "secolul istoriei", atît din punctul de vedere al dezvoltării cantitative şi tehnice a studiilor istorice, cît şi în ceea ce priveşte influenţa decisivă exercitată de istorie asupra culturii şi, drept urmare, asupra formaţiei morale şi culturale şi asupra conştiinţei de sine a contemporanilor. Istoricii erau mari figuri publice şi îndeplineau sarcina, caremai devreme fusese a preoţilor şi a teologilor, de "mentori ai umanităţii": au impus marile modele colective de comportament şi, prin efortul lor de raţionalizare a evenimentului istoric şi prin al lor, "sens al istoriei" au răspîndit o calmă imagine a prezentului şi a viitorului, văzute într-o perspectivă care, în ciuda a toate, era aceea a progresului şi a libertăţii.

Ochoa, George. Ghidul [cronologic] ştiinţelor. - Bucureşti: All, 2000. - 444 p.

Din Introducere
Un calendar este o înregistrare a schimbării; Ghidul cronologic al ştiinţelor este înregistrarea unor schimbări tulburătoare. În nici o zonă a activităţii umane lucrurile nu s-au schimbat mai rapid, mai spectaculos şi mai ireversibil decît în ceea e priveşte cunoştinţele noastre despre universul fizic şi capacitatea noastră de a-l manipula.
Această carte înregistrează cronologic, din preistorie pînă în prezent, felul în care am ajuns să ştim ceea ce ştim despre natură. Nu este aşadar o întîmplare că o mare parte a acestei cărţi se referă la ultimele sute de ani, începînd cu secolul XVI, cînd oameni ca Galileo, Copernic şi Francis Bacon au provocat o importantă schimbare a felului în care se studia natura, schimbare cunoscută sub numele de revoluţie ştiinţifică.
Cartea cuprinde la fel de multe subiecte, pe cît perioade sau locuri. Ea urmăreşte evoluţia unpr discipline care sunt predate de obicei în şcoli - biologie, chimie, fizică şi geografie. Dar descrie şi progresul tehnologic, cel al ingineriei, al arheologiei, panteologiei, matematicii, medicinii, psihologiei, calculatoarelor etc.