Guene, Faiza. Azi ca mâine şi poimâine / Faiza Guene; trad. din l. fr. Ramona Hărşan. – Buc.: IBU Publishing, 2009. – 176 p.

Un roman al adolescentului real, plauzibil, viu. Doria are 15 ani şi locuieşte într-o suburbie a Parisului, împreună cu mama sa, de când tatăl a decis să le părăsească şi să plece în Maroc în căutarea unei soţii mai tinere şi mai fecunde.
O carte despre adolescentul de astăzi, fiinţă din carne şi oase, crudă în toate sensurile posibile, debordând de personalitate, care caută să se exprime pe sine cu propria ei voce. Natural şi fără fard, dar nu şi lipsit de farmecul unui sarcasm juvenil, proaspăt şi care asimilează ludic clişeul, romanul Faizei Guene a sfârşit inevitabil prin a cuceri cititorul de pretutindeni.

Autoarea romanului, Faiza Guene este fiica unor emigranţi de origine algeriană. La 19ani s-a apucat să descrie viaţa tinerilor din suburbie, mediu din care autoarea însăşi provine. Romanul, vîndut numai în Franţa într-un tiraj de 400.000 de exemplare, a făcut înconjurul lumii, fiind tradus în 28 de ţări.

Bulgaru Natalia

Salman Rushdie s-a născut la Bombay(Mumbai) în 1947, cu două luni înainte ca India să-şi dobîndească independenţa. La vîrsta de 13 ani pleacă în Anglia, unde va studia istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire se mută la Karachi, în Pachistan. Are o scurtă şi nefericită experienţă în televiziune, după care se întoarce în Anglia, unde îcearcă să-şi construiască o carieră de scriitor profesionist.

Salman, Rushdie. Grimus / Rushdie Salman; trad. din l.engl. Daniela Rogobete. – Iaşi: Polirom, 2008. – 375 p.
Grimus(1975), romanul de debut al lui Salman Rushdie, prezintă povestea lui Vultur-în-Zbor, un amerindian devenit nemuritor, care după secole întregi de peregrinări prin lume ajunge într-un loc misterios numit insula Calf, unde speră să găsească o cale de a îmbătrîni. O carte bogată în referinţe culturale, Grimus este, în acelaşi timp, o aventură iniţiatică plină de personaje stranii şi trăsnite înzestrată cu farmecul basmelor clasice. La nivel formal, textul se prezintă ca un dialog neîntrerupt şi adeseori ironic cu autori celebri şi opere fundamentale ale literaturii universale, printre care se numără Divina Comedie, Hamlet, Furtuna, Robinson Crusoe, Muntele vrăjit, dar şi faimosul poem Graiul păsărilor.


Salman, Rushdie. Ruşinea / Rushdie Salman; trad. din l.engl. Cornelia Bucur. – Iaşi: Polirom, 2008. – 400 p.
Ruşinea este un roman despre moşteniri asumate sau refuzate, despre migraţii şi secesiuni. Personajele principale sunt Omar Khayyam Shakil, cel care poartă numele unui celebru poet, deşi”nici un rubaiat nu avea să izvorască din condeiul lui”,Raza Hyder, generalul neînvins al unei armate mereu înfrînte şi Iscander Harappa, al cărui gît nu poate fi vătămat de funia călăului. Dar în spatele lor trăiesc, tăcute, izolate şi acoperite de văluri, femei a căror personalitate puternică schimbă cursul istoriei şi al căror mesager este Sufiya Zinobia, purtătoarea sentimentelor refulate ale tuturor şi transformînd, sub această povară, ruşinea care paralizează în violenţa care ucide.


Salman, Rushdie. Harun şi Marea de Poveşti / Rushdie Salman; trad. din l.engl. Dana Crăciun. – Iaşi: Polirom, 2007. – 263 p.
Apărut în 1990, Harun şi Marea de Poveşti este istoria micului Harun Khalifa şi a tatălui său, Raşid, de profesie povestitor. Asemenea unui basm transpus în zilele noastre, romanul de faţă amestecă, precum un puzzle, cărticele hazlii şi desene animate, secvenţe din Războiul stelelor şi chiar inscripţii de pe panourile care mărginesc autostrăzile din Caşmir. De o simplitate şi o prospeţime cuceritoare, Harun şi Marea de Poveşti este o poveste modernă pentru copii şi adulţi, plină de savoarea lumii orientale a celor O mie şi una de nopţi, al căror personaj îndrăgit, faimosul calif Harun al Raşid, revien la viaţă în ipostază inedită a unui băieţel înzestrat cu cea mai mare comoară a lumii: imaginaţia.

Bulgaru Natalia

Romanele lui Dan Brown - adevăr sau provocare

Dan Brown a devenit cunoscut graţie romanului Codul lui Da Vinci. Romanul a devenit subiect de discuţie din cauza stilului în care a fost scris, informaţiile care au fost prezentate. Ecranizarea romanului, la fel, a fost subiect de discuţie, Biserica interzicînd chiar vizionarea acestu film, ceea ce, de fapt, a intrigat opinia publică în ceea ce priveşte atît filmul cît şi cartea.
În urma acestui "scandal" la nivel naţional, dar şi internaţional au fost făcute diverse cercetări în baza simbolurilor din romanul Codul lui da Vinci, în vederea explicării semnificaţiilor şi reflectarea adevărului. Dan Brown însuşi afirmă că toate referinţele care au fost incluse în roman sunt bazate pe date reale, documentîndu-se şi din sursele a 5 membri din cadrul organizaţiei Opus Dei (trei activi, 2 foşti membri), care şi-au împărtăşit opiniile lor, atît pozitive cît şi negative, cu privire la activitatea lor în cadrul Ordinului. Alte surse utile în ceea ce priveşte documentarea în scrierea romanului au fost: Muzeul Louvre, Ministerul Francez al Culturii, Proiectul Gutenberg, Colecţia Muniment de la Westminster, tatăl lui Dan Brown – Richard Brown – scriitor şi profesor de matematică – pentru ajutorul în privinţa numărului de aur şi a Şirului Fibocacci, dar şi alte surse.

În acest context vă prezentăm cărţile ce reflectă acest subiect, inclusiv romanele lui Dan Brown. Cărţile ce urmează a fi prezentate se află în colecţiile Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu” (Sediul Central), filialele Liviu Rebreanu şi Onisifor Ghibu.

Brown, Dan. Codul lui da Vinci / D. Brown; trad.: Adriana Bădescu. - Bucureşti: RAO, 2004. - 476 p.
Cărţile lui Dan Brown, afirmă Harlan Coben, au devenit lectură obligatorie pentru mine. Codul lui Da Vinci este un roman de-a dreptul fascinant şi captivant – perfect pentru cei cărora le place istoria, pentru cei ce cred în teoria conspiraţiei, pentru cei ce le plac puzzle-urile, sau pur şi simplu, pentru cei cărora le place să citească o poveste bine scrisă. Pe marginea acestui roman au fost scrise cărţi care au încercat să ofere răspunsuri la diverse “secrete” ce sunt incluse în romanul Codul lui da Vinci. Nu vom face referire la toate, doar le vom menţiona pe cele care există în reţeaua BM “B. P. Hasdeu”.

Newman, Sharan. Adevărata istorie din spatele Codului lui Da Vinci / Sh. Newman; trad.: M.-D. Pavelescu. – Bucureşti: Meteor Press, 2006. – 376 p.
Autoarea Sharan Newman, fiind specialist în istorie medievală, dezvăluie adevărurile istorice şi miturile din spatele romanului Codul lui Da Vinci. Autoarea face referire la Maria Magdalena: a fost sau nu o prostituată? Un apostol ori soţia lui Iisus?; De ce au fost excluse Evangheliile apocrife din Noul Testament?; Ce este Sfîntul Graal şi cine au fost templierii?
La scrierea acestei cărţi a fost depusă o muncă titanică, pentru că a fost nevoie de ajutorul multor specialişti din istorie, care să se dea cu părerea vizavi de anumite nuanţe din carte. După cum menţionează însăşi autoarea cînd Codul lui Da Vinci a fost publicat, oamenii au început să mă roage să separ legendele de adevărurile din roman. În calitate de medievalistă şi romancieră, am cercetat amănunţit multe din temele din carte, atît pe cele centrale intrigii, cît şi pe cele menţionate doar trecător de către personaje. După cîteva luni de întrebări constante, am decis să scriu răspunsurile pe hîrtie în loc să le repet permanent.
Un capitol este destinat tabloului Cina cea de taină a pictorului Leonardo da Vinci. În privinţa acestui tablou apar multe întrebări: Dacă Maria participă la Cina cea de taină, atunci unde este Ioan – plecase după anzime? Dar soţia şi soacra lui Petru? Preparau probabil mîncarea?
Părerea autoarei în acest sens este că adevărata problema acestei teorii nu are legătură teologică, ci una raţională.
Tot aici sunt incluse şi alte simboluri “descifrate” ce ţin de romanul lui Dan Brown, Codul lui da Vinci, oferind astfel răspunsurile de care fiecare din noi ar avea nevoie, în contextul în care se ştie că romanul în cauză a fost un subiect de discuţie aprins în comunitate.

Codul lui Da Vinci: Ghid de călătorie / coord.: Jennifer Paull, Christopher Culwell; fotografii: Vanessa Berberian. – Bucureşti: Rao, 2006. – 254 p.
Fanii lui Dan Brown ar trebui să citească şi cărţile care descifrează simbolurile din romanele Codul lui da Vinci, Îngeri şi demoni şi Fortăreaţa digitală. Romanul Codul lui da Vinci a fost cel care a atras atenţia multor instituţii în care interziceau comercializarea cărţii sau vizionarea filmului.
Întrebările există într-adevăr criptexuri?, există vreo cameră secretă sub capela Rosslyn?, ce au descoperit cercetătorii cînd au restaurat Cina cea de taină? Oferă răspunsurile de rigoare prin fotografiile, interviurile, hărţile şi expunerile bine documentate ale unor experţi în domeniu şi dezvăluie poveştile adevărate ascunse în spatele misterului.
Cartea include 6 capitole: Paris; Lecţii de istorie; Leonardo: omul Renaşterii; Roma şi Vaticanul; Londra şi Roslin; La drum cu Codul lui Da Vinci. Cartea include hărţi şi planuri.

Allen, John L., jr. Opus Dei. – Bucureşti: RAO International Publishing Company, 2007. – 444 p.
Opus Dei (în limba latină, “Lucrarea Domnului”), înfiinţată în 1928, în Spania, este singura mişcare oficială din cadrul Bisericii Catolice care a fost ridicată la rangul de prelatură personală. Astăzi, organizaţia numără 84000 de membri (dintre care 1600 sînt preoţi), din 80 de ţări. De-a lungul timpului, această organizaţie a reprezentat un subiect controversat, fiind acuzată de decretomanie, de abuz spiritual, de violare a drepturilor fundamentale ale omului. Organizaţia a atras atenţia lumii întregi în momentul canonizării de către papa Paul al II-lea a fondatorului acestui ordin, dar şi odată cu apariţia romanului Codul lui da Vinci. Cartea presupune o privire obiectivă asupra miturilor şi adevărurilor celei mai controversate forţe din biserica catolică.
Cartea include 3 părţi: Principii; Opus Dei privită din inerior; Semne deîntrebarea în privinţa Opus Dei şi Evaluarea sumară.

Mittelbach, Oliver. În lumea romanelor lui Dan Brown. Ghid de călătorie: Codul lui Da Vinci, Îngeri şi demoni, Fortăreaţa digitală / O. Mittelbach, trad.: P. Nedescu. – Bucureşti: Rao, 2006. - 136 p.
Oliver Mirrelbach şi-a manifestat pasiunea pentru călătoriile pe internet, unde a publicat ghiduri online. După ce a citit romanele lui Dan Brown, a mers din nou în aceste metropole, redescoprindu-le într-o nouă ipostază.
Acest ghid oferă informaţii referitoare la tururile din Paris, Londra, Edinburgh, Roma şi Sevilla: fundaluri istorice, ilustraţii, indicii pentru a merge la locurile prezentate în romane. Fiecare ilustraţie inclusă în paginile cărţii sus-menţionate include informaţii utile. Paralel cu aceste informaţii, este inclus şi un fragment din roman.

Fitzgerald, Francis Scott. Marele Gatsby / Francis Scott Fitzgerald, trad. de Mircea Ivănescu; postf. de Mircea Mihăieş. - Iaşi : Polirom, 2007.

Prima ediţie: 1925.
Titlu original: The Great Gatsby.
Romanul poate fi găsit la Biblioteca Municipală “B. P. Hasdeu” în limba română şi engleză. Varianta cărţii în limba engleză este editată de editura Longman, 1995.
Marele Gatsby este un clasic al literaturii americane. Fascinanta relatare a lui Nick Carraway, despre ascensiunea şi decăderea carismaticului său vecin, în timpul unei singure veri, a ajuns să simbolizeze excesele şi falsele promisiuni ale unei întregi decade. Extraordinarele motive vizuale – ochii visători din poza de pe panou, pustiul cenuşiu dintre metropolitanul New York şi hedonista Long Island, nuanţele de albastru şi auriu din decorul casei lui Gatsby – se combină cu imagini ale “epocii jazzului” şi ale angoaselor privind schimbările sociale, specifice modernismului american. Gatsby, ruşinosul produs al “concepţiei sale platonice despre sine”, a devenit sinonim cu, nici mai mult, nici mai puţin decît, Visul American.

Fielding, Helen. Bridget Jones: La limita raţiunii / Helen Fielding; traducere şi note de Dora Fejes. - Iaşi: Polirom. 2006. - 495 p.

Dacă la sfîrşitul Jurnalului său Bridget Jones îşi găsise în sfîrşit perechea, în persoana avocatului de succes Mark Darcy, în Bridget Jones: La limita raţiunii (1999) simpatica noastră eroină realizează că iubirea nu este un panaceu. Între înfulicarea delicioaselor bomboane de ciocolată CAdbury şi îndepărtarea Rebeccăi, ticăloasa care abia aşteaptă să pună mîna pe iubitul ei, Bridget se afundă în lectura cărţilor self-help. În final, după ce ne dă palpaţii serioase în momentul în care poliţia thailandeză o arestează pentru posesie de droguri, Bridget scapă cu faţa curată, nu înainte de a ne sugera că mai există în viaţă şi alteva în afară unei slujbe plicticoase şi a unui iubit bun la pat.

Fielding, Helen. Jurnalul lui Bridget Jones / Helen Fielding; trad. şi note de Dora Fejes, postfaţă de Maria-Sabina Draga

Titlu original: Bridget Jones's Diary.
În anul 1996, ziarista Helen Fielding dă lovitura de piaţă cu romanul Jurnalul lui Bridget Jones, vîndut în milioane de exemplare în întreaga lume. Ecranizarea realizată de Universal Picture în 2001, cu Renee Zellweger, Hugh Grant şi Colin Firth în rolurile principale, în regia lui Sharon Maguire, se bucură, de asemenea, de mare succes. În 1999, Helen Fielding continuă jurnalul simpaticului său personaj cu romanul Bridget Jones: La limita raţiunii apărut, de asemenea, la Editura Polirom. Filmul omonim, cu aceeaşi echipă celebră, a fost terminat în 2003.
Scris sub forma însemnărilor zilnice - de un comic absolut irezistibil! - ale unei femei "de treizeci şi ceva de ani", în luptă cu singurătatea, kilogramele în plus, fumatul, alcoolul şi avansurile şefului, Jurnalul lui Bridget Jones a devenit o carte-cult pentru tinerii de pretutindeni. Satiră îndrăzneaţă a relaţiilor umane din zilele noastre, romanul este gustat de publicul cititor de toate vîrstele.

Henderson, Lauren. Rochia neagră de latex / Lauren Henderson; trad. din limba engleză de Silvia Popescu. - Iaşi: Polirom, 2007. - 371 p. [Col. CHIC]

Titlu original: Black Rubber Dress
Cool, incisivă, descurcareaţă în situaţii periculoase, Sam Jones atrage problemele în jurul său la fel de inevitabil cum îi atrage pe bărbaţi. Rochia neagră de latex o surprinde în momentul cînd viaţa ei ia o întorsătură neaşteptată în urma unei comenzi din partea băncii Mowbray Steiner, care o duce pe locuitoarea cartierului Camden în vîrtejul high-life-ului, o lume în care crimele şi consumul de droguri se ţin lanţ. Fire puternică şi voluntară, dar departe de a fi feministă, Sam îşi trăieşte viaţa la cote de maxim pericol, încercînd să rezolve o serie de asasinate între partide toride de sex şi petreceri de bancheri şi hipioţi. Prinsă în mijlocul unei intrigi încurcate ce presupune şantaj şi consum de droguri, înconjurată de anorexice de la Sloane, de oameni de afaceri şi de mîncăruri scumpe, Sam nu se simte în largul ei; şi, pe măsură ce numărul morţilor creşte, îşi dă seama că propria ei viaţă se află în pericol.

Sophie Kinsella. Poţi să ţii un secret? / trad. din limba engleza si note de Vali Florescu - Iasi : Polirom, 2006. - 439 p.

Titlu original: Can you keep a secret?

Cu acelaşi amestec de umor, farmec si optimism care au făcut-o celebră şi extrem de iubită pe eroina ei, Becky-cea-dependenta-de-cumpărături, Sophie Kinsella ne-o prezinta acum pe Emma Corrigan. Eroina romanului este o fata obisnuita… dar cu mici secrete pe care nu trebuie sa le afle nimeni, dar absolut nimeni! In clipa cînd avionul in care se afla trece printr-o zona cu turbulente atmosferice, Emma e convinsa ca i-a sunat ceasul. Pentru a se calma, incepe sa-i turuie vecinului de scaun, un american sobru si atragator, toate secretele ei (cum si-a pierdut virginitatea in timp ce parintii ei se uitau la Ben Hur, cum si-a mintit iubitul in legatura cu greutatea ei, motiv pentru care bikinii pe care i-a facut acesta cadou sint extrem de inconfortabili, cum habar n-are ce e ala NATO si o mie de alte secrete, despre colegii de serviciu, familia, viata si visurile ei). Din fericire, avionul aterizeaza cu bine si cei doi se despart. Cind ajunge la birou, Emma afla ca fondatorul companiei la care lucreaza ca asistent de marketing este nimeni altul decit tipul din avion, singura persoana din lume care stie acum totul despre ea.

„Competitie, birfe de birou, scandal, dragoste si sex… personajul prapastios al lui Sophie Kinsella va fi in mod sigur adorat de cititori si-i va amuza copios…” (Publishers Weekly)
"Eroina din Poti sa tii un secret? este binecuvintata cu energie si optimism cit pentru 10 femei, iar gindurile ce-i tiuie prin minte in fiecare moment de panica provoaca, de fiecare data, noi hohote de ris." (Glamour)

Lawrence, D. H. Curcubeul

Prima ediţie: 1915. Titlu original: The Rainbow

Lawrence a renunţat la convenţiile narative clasice datorită convingerii că subiectivitatea umană nu mai putea fi descrisă în termenii “vechiului ego stabil”, după cum l-a numit el, fiind necesară o altă viziune asupra personajelor. Scris în perioada Primului Război Mondial, romanul opune vremurile în care familia Brangwen era profund legată de pămînt, celor de la începutul secolului XX, aducătoare de schimbări fundamentale în viaţa oamenilor. În roman sunt împletite teme ca sexualitatea adolescentină, relaţiile maritale, conflictul dintre generaţii, exilul, colonialismul, identitatea naţională, educaţia, noul statut al femeii şi criza psihologică. Explicit sexual şi brutal de onest, Curcubeul zugrăveşte prăbuşirea unei noi ordini sociale instituţionale, prin accentul pus pe schimbarea ponderii puterii în balanţa relaţiilor dintre părinte şi copil, dintre bărbat şi femeie.
“În Curcubeul, Lawrence oferă răspunsuri îndrăzneţe, unice, la probleme fundamentale umane, cum ar fi relaţia dintre minte şi inima, dintre trup şi suflet, precum şi imperativele morale cu care se confruntă individul lipsit de convingerile religioase tradiţionale” Daniel S. Burt

Fitzgerald, Francis Scott. Marele Gatsby

Prima ediţie: 1925. Titlu original: The Great Gatsby.
Romanul pate fi găsit la Biblioteca Municipală “B. P. Hasdeu” în limba română şi engleză. Ediţia cărţii în limba engleză este editată de editura Longman, 1995.
Marele Gatsby este un clasic al literaturii americane. Fascinanta relatare a lui Nick Carraway, despre ascensiunea şi decăderea carismaticului său vecin, în timpul unei singure veri, a ajuns să simbolizeze excesele şi falsele promisiuni ale unei întregi decade. Extraordinarele motive vizuale – ochii visători din poza de pe panou, pustiul cenuşiu dintre metropolitanul New York şi hedonista Long Island, nuanţele de albastru şi auriu din decorul casei lui Gatsby – se combină cu imagini ale “epocii jazzului” şi ale angoaselor privind schimbările sociale, specifice modernismului american. Gatsby, ruşinosul produs al “concepţiei sale platonice despre sine”, a devenit sinonim cu, nici mai mult, nici mai puţin decît, Visul American.
Aflăm că stilul de viaţă opulent şi hedonist al lui Gatsby este o creaţie menită să o seducă pe Daisy, iubita sa din tinereţe, soţia milionarului Tom Buchanan. Blînda evocare făcută de Fitzgerald a fanteziei strălucitoare a lui Gatsby se îmbină cu prezentarea unor realităţi mai întunecate şi dure, cu aluziile dese la corupţia din spatele bogăţiei lui Gatsby şi prezentarea lui Tom ca un soţ grosolan şi infidel. Apogeul violent este o pedepsire a exceselor lipsite de griji ale privilegiaţilor sorţii, deşi finalul este ambiguu.
“Marele Gatsby” este o explorare a Visului American, aşa cum apare acesta într-o vreme coruptă, şi, totodată, o încercare de a descoperi graniţa ascunsă care desparte realitatea de o iluzie. Aici, iluziile par mai reale decît realitatea însăţi. Întrupate în personajele secundare ale romanului, ele ameninţă să invadeze întregul peisaj. Pe de altă parte, realitatea este întrupată şi de către Gatsby însşi; iar în măsura în care se opune iluziilor tangibile, tari, ea aparţine spiritului, fiind mai degrabă promisiunea decît luarea în posesie a unei viziuni, credinţa în posibilităţile vieţii, întrezărite, dar niciodată înţelese. În America lui Gatsby, realitatea nu este difinită în sine. Ea apare lipsită de articulaţii şi frustrată.” Marius Bewley.