Călătorii în jurul lumii....

Fiind în Societatea Informaţională şi într-un proces continuu de schimbare şi difuzare a informaţiei, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” propune şi vine în întîmpinarea utilizatorilor cu un nou produs. În fecare lună biblioteca achziţionează cîte un DVD - video în colecţi sa digitală. Colecţia În jurul lumii este un ghid video ce redă o călătorie virtuală printr-un filmuleţ caracteristic unui stat de pe glob. Dacă vrei să cunoşti comoara Marii Britani atunci vă invităm să faceţi o călătorie în Londra un oraş plin de contraste, aflat într-o continuă schimbare, Londra încântă prin diversitate şi dinamism. Galerii, muzee, catedrale, parcuri, palate, pieţe care dau Angliei o imagine şi o valoare de nedescris. Un tărîm de vis dacă doriţi să cunoaşteţi atunci trebue să faceţi o călătorie virtuală în Iordania un spaţiu geografic plin de semnificaţii, o ţară cu o cultură bogată, cu o istorie milenară, un loc plin de spiritualitate şi credinţă. În drum spre Cercul Polar ne oprim în Norvegia, Regatul Fiordurilor cu o privelişte a naturii sălbatice, nealterate de civilizaţie, în lumina blîndă a nopţilor albe, oferă o trăire aproape mistică. Norvegia este o ţară suprinzătoare, pitorească şi plină de dramatism. Dacă doriţi să cunoaşteţi leagănul democraţiei şi marele opere ale antichităţii faceţi o călătorie în Grecia unde veţi descoperi cum Legendele Olimpului prind viaţă. Sunteţi îndrăgostiţi atunci trebue să mergeţi la Paris, perla de pe Sena. Cînd primăvara metropola de pe Sena se trezeşte la viaţă, toate simbolurile care o reprezintă renasc, iar Prisul reînvie, devenind un oraş al iubirii, al artei şi al hedonismului. De la Paris la Florenţa ajungem la Toscana unul din importantele centre turistice ale lumii şi una dintre cele mai frumoase regiuni din Italia: monumente şi vestigii de o valoare inestimabilă, muzee de renume mondial şi vinuri faimoase. În drumul călătoriei ne oprim la Roma pe urmele împăraţilor şi ale Papilor. În urmă cu 2000 de ani Roma era inima lumii, centrul puterii unui vast imperiu. În această călătorie vom vizita împreună capitala lumii antice şi a Bisericii Catolice, dar şi un oraş modern. Ţările Baltice situate la Marea Baltică sunt strîns legate între ele prin poziţionarea geografică şi istorie. Dacă doriţi să faceţi o călătorie în ţinutul primăverii veşnice atunci trebue să călătoriţi pe Insulile Canare. Considerate încă din Antichitate ca „Insulile fericirii”, aceste locuri cuceresc inima oricărui vizitator. Clima blîndă, cu temperaturi moderate, precipitaţii rarae sau apa extrem de caldă a oceanului se armonizează perfect cu nenumăratele atracţii naturale şi istorice. Prin călătoria noastră ajungem în Regatul frumos şi prosper Suedia renumită prin, peisajele fantastice, standardul de viaţă ridicat şi satisfacţia oamenilor. Şi în finalul călătoriei o carte poştală ne lasă Elveţia unde totul pare să fie superlativ: munţii stîncoşi, lacurile cristaline, transportul, cele mai bogate bănci din lume, cele mai bune ceasuri, delicioasa ciocolată, brânzeturile şi cele mai reuţite briceaguri. Dau ţări un aspect deosebit şi de o importanţă majoră. Dacă doriţi să cunoaşteţi şi să fiţi prinşi în mrejile frumosului Biblioteca Municipală vă oferă această posibilitate.

Localităţile Republicii Moldova

Ţopa, Tudor. Horodiştea codrenilor. – Chişinău : Tipografia Centrală, 2009. – 318 p.

Patru sate din Republica Moldova poartă acelaşi toponim – Horodişte, toate avînd o istorie multimilenară: o Horodişte se află la gura rîuşorului Ciuhur, a doua e în cîmpia Sorocii, a treia e la Nistru, lîngă mănăstirea Ţîpova. Ultima, şi în acelaşi timp e în codrii Călăraşului şi despre care e vorba în continuare. Această localitate se poate mîndri că s-a înfiinţat încă de pe vremea lui Alexandru cel bun, fiind ticluită la Suceava cartea domnească din 25 aprilie 1420.




Ţopa, Tudor. Oraşul Călăraşi : file de istorie / T. Ţopa, V. Trofăilă, V. Ladaniuc. – Chişinău : „Vast-M” SRL, 2006. – 207 p.

E un oraş important al ţării. Are o suprafaţă de 4.233 ha, sunt 32 de întreprinderi industriale, comunal-locative, de construcţii, de transpăort şi de aprovizionare cu combustibil. Prin Călăraşi este şoseaua naţională şi calea ferată Chişinău-Ungheni. În această carte se vorbeşte despre cultura şi economia oraşului, personalităţi notorii.







Ţopa, Tudor. Vatră voievodală Iurceni. – Chişinău : Fundaţia „Dragiştea”, 2009. – 178 p.

Este o localitate din preajma Nisporenilor. Este atestată documentar la 10 aprilie 1429 de voievodul Alexandru cel Bun. Localitatea dispune de un liceu teoretic, palat de cultură, două biblioteci, Teatru e vară, o grădiniţă, muzeu de istorie şi etnografie etc. Tot la Iurceni se organizează anual iarmaroace republicane ale olarilor.






Ţopa, Tudor. Bardar : leagăn strămoşesc. – Chişinău : Bons Offises, 2009. – 320 p.

Barder este un sat mare aşezat între dealuri pitoreşti. A fost atestat în scris la 6 martie 1443. În prezent, localitatea Bardar are 5020 de oameni, avînd o suprafaţă de 2657 ha. De asemena sunt două biserici, Casa de cultură, Liceul Teoretic „Aurel David”, grădiniţa de copii etc.






Ciubucciu, Vlad. Glăvăneştii pe apa Cobâleancăi. – Chişinău : Tipografia ASEM, 2007. – 476 p.

Glăvăneşti este o altă localitate a Republicii Moldova, care este atestat încă din epoca lui Ştefan cel Mare. În această lucrare se vorbeşte despre istoricul localităţii, atestarea documentară, denumirea localităţii, reforma agrară ţaristă, reforma agrară regală şi reforma agrară sovietică; deportările în Siberia oameni de vază a localităţii şi viaţa creştinească.







Ciobanu, Valerian. Cobâlea – izvoare de lumină. – Chişinău : Iulian, 2006. – 184 p.

Istoria localităţii este împărţită în cîteva capitole: Popasuri istorice şi elogii; Despre sat, despre oamenii săi; De la Cobîlea, de la stejar...; Destine omeneşti; Pentru Dumnezeu, pentru credinţă; Adevăruri care dor: deportările şi foametea organizată; Viaţa continuă; Pentru copii satului Cobîlea. Se vorbeşte despre istoria şi culturii localităţii.





Calabadău, Sava. Satul Aluatu : monografie. – Chişinău : Pontos, 2006. – 453 p.

Denumirea de Aluatu apare de abia în secolul XIX. Într-un rqaport al revizorului şi isprăvniciei jud. Greceni despre recensămîntul şi supunerea la jurămîntu a populaţiei judeţului din 16 mai 1817, găsim: „Aluatu, cu 17 gospodării, aparţinînd consilierului colegial Ioan Balş.” Cu două mori de vînt, case de locuit, dar fără vreo construcţie însemnată, moşia avea 500 fălci de pămînt (7150 ha). Ce înseamnă Aluatu, mai exact, de unde s-a luat această denumire de sat? Originea denumirii este necunoscută. În enciclopedia Localităţile Republicii Moldova (1999), în articolul Aluatu, expune mai multe variante care au fost fixate pe hărţi de-a lungul timpului: Alaluat (1820, 1840, 1856), Alavat (1868), Aluatu (1861, 1870).
Fiecare capitol începe prin prezentarea informaţiei de ordin general. În această monografie se vorbeşte despre Biserca-Aluatu, primărie, biserică, şcoală, economie, politică, cultură, geneologii, personalităţi. La final sunt incluse hărţi şi imagini.




Furtună, Alexandrul. Horodişte: file din istoria satului. – Chişiănu : Cartea Moldovei, 2005. – 298 p.

Este o altă localitate cu numele Horodişte care se află în raionul Donduşeni în care se vorbeşte despre fortificaţiile de la est de Carpaţi; crîmpeie din istoria satului (de la origini pînă la 1918); proprietarii satului (1610-1918); crîmpeie din istoria satului (1918-1944 respectiv 1944-2004); denumi de locuri, fîntîni, ape curgătoare; populaţia; biserica satului şi slujitorii ei: învăţămîntul; „eroii nu se uită”. La final este inclusă o anexă şi indice de materii.




Ciubucciu, Vlad. Ocniţa de pe Ciuhur: file de istorie. – Chişinău: CEP USM, 2005. – 368 p.

Documentele medievale scrise adeveresc o istorie veche a satului (moşiei) Ocniţa, tocmai de la Alexandru cel Bun, cînd moşia deja exista. Moşia a aparţinut neamului lui Durnea. La începutul secolului al XVII-lea, apare noţiunra de moşie sau odaie Ocnină, iar la 1670 – moşia Ocna şi în fine – Ocniţa. Probele istorice asupra satului Ocniţa. Într-un cuvînt, descălecătorii moşiei Ocniţa au fost dintr-un neam străvechi de gospodari din lumea urmaşilor dacilor liberi, cărora mai apoi li s-a spus boieri. Astfel, se vorbeşte despre proveninţa numelui, atestarea documentară, personalităţile Ocniţei etc.





Bobeică, Constantin. O cronologie pentru istoria satului Cobâlca. – Chişinău : Museum, 2004. – 120 p.

În 1959-1960, operînd săpături arheologice paralel cu traseul şoselei Grebleşti-Cobâlca, pe atunci în construcţie, am descoperit urme ale neoliticului: microlite, statuete feminine de cult, percutoare, cuţite de silex, ceramică nearsă, vetre de colibe etc. Urmărind aceste vestigii, răspîndirea lor, am constatat că aşezarea cercetată avea formă de potcoavă, ocupînd versanţii estici şi vestici ai culmii de deal afirmă autorul cărţii în paginile de început ale cărţii.





Poştarencu, Dinu. Istoria satului Başcalia / D. Poştarencu, I. Demerji. – Chişinău : gunivas, 2004. – 224 p.
Acest sat este situat în zona Bugeacului, la 12 km depărtare de oraşul Comrat. Despre vechimea lui se vorbeşte pentru prima oară într-un studiu apărut la mijlocul secolului XIX în care se afirmă precum că Başcalia a fst întemeiată în 1830 de către bulgari şi moldoveni. O dată mult mai veche decît în studiul din secolul XIX este indicată într-o scurtă monografie a plasei Comrat din Judeţul Tighina, redactat în 1942, la indicaţia Guvernămîntului Basarabiei, în baza informaţiilor prezentate de primăriile comunelor componente.





Ţopa, Tudor. Două sate înfrăţite: Vărzăreşti şi Şendreni aşezări cărunte botezate de Măria sa Alexandru cel Bun. – Chişinău: Metrompaş, 2004. – 238 p.

Pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, care s-a aflat în tronul Ţării Moldovei 33 de ani, din apărilie 1399 pînă în ianuarie 1432, boierii Şendrea şi Vărzari posedau mari moşii în codrii seculari spălaţi de apele Nîrnova, Sineşti, Bucovăţ sau Lăpuşna. Ambele aşezări, Şendreni şi Vărzăreşti, situate în podgorii de o frumuseţe copleşitoare, se află la 32 km depărtare de gara Bucovăţ şi la 70 km de Chişinău.





Leaşco, Ion. Ţibirica la 400 de ani. – Chişinău : Pontos, 2003. – 83 p.

Nu au fost depistate documente privind atestarea localităţii nu au fost depistate. Într-o carte veche a lui Gheorghe Ghibănescu am găsit două acte cu 17 septembrie 1603. Cel de-al doilea document e din 17 septembrie 1603. Actele din 17 septembrie 1603 certifică precum că satul Ţibircfusese deja divizat în două părţi, ceea ce înseamnă că el era ăntemeiat înainte de această dată. În capitolul doi al acestei cărţi se vorbeşte despre documentele de atestare şi legenda apariţiei satului Ţibirica. Sunt incluse şialte informaţii privind această localitate în secolul XVII şi pînă la 1811, dar şi în timpul stăpînirii ţariste, satul Ţibirica în componenţa statului român; în anii celui de-al doilea război; în anii 1944-1989, respectiv în etapa contemporană (1989-2003).




Damaschin, Simion. Satul Truşeni: file de istorie. – Chişinău : Arc, 2003. – 320 p.

Toponimica acestei localităţi are mai multe versiuni, dar toate-s legate de anumite legende, care la rîndul lor au la bază principiul descălecătorilor de ţară. Denumirea acestei localităţi vine de la un mîrza – căpitan de tătari cu numele de Truş-han, ceea ce în traducere înseamnă „hanul cel groaznic”. Nu vom expune aici legenda localităţii pentru că e destul de mare, deşi este scrisă în monografie, dar în acelaşi timp o să vă intrigăm ca să lecturaţi cartea. Informaţiile despre carte sunt incluse în zece capitole: Toponimica şi atestarea satului Truşeni; toponimica diferitor părţi din moşia satului şi evoluţia ei; aşezarea fizico-geografică şi relieful; Clima în împrejurimile Chişinăului; populaţia; starea social-economică a populaţiei; ocrotirea sănătăţii; cultele; învăţămîntul; cultura.




Leaşco, Ion. Ialoveni / I. Leaşco; T. Ungureanu. – Chişinău : Licorn, 2003. – 200 p.

Prima menţiune documentară a unui corp din actuala moşie a Ialoveniului este atestată în ctul din 11 martie 1502, însă denumirea Ialoveni a localităţii apare mai tîrziu. Numele Ialoveni al aşezării este documentat şi la 9 septembrie 1643. În acest document sunt indicate un şir de nume ale strămoşilor, printre care „Toader şi fratelui său Creţul şi surorii sale Bălina...” În această monografie se vorbeşte despre istoricul localităţii, stema şi drapelul, învăţămîntul, asistenţa socială, aspectul cultural etc.




Bulat, Nicolae. Judeţul Soroca : file de istorie. – Chişinău : Arc, 2000. – 349 p.

Actualul oraş Soroca, are o istorie interesantă. Vestita cetate din Soroca, cu siguranţă, e mîndria oraşului. În această carte se vorbeşte despre Ţinutul Soraca; Tîrgu Soroca – centru comercial şi administrativ, Administraţia Tîrgului Soroca, Meşteşugurile în Tîrgu Soroca, Vama Soroca, Monede şi măsuri, Viaţa economică a judeţului Soroca., Spitalul, Biserica, Medicina, şcolile parohiale.




Ţopa, Tudor. Zberoaia de pe apa Prutului / T. Ţopa, N. Darie. – Chişinău : Iulian, s.a. - 188 p.
Localitatea e aşezată pe un deal pitoresc, între Grozeşti şi Bălăureşti, la 16 km vest de centrul raional Nisporeni, la 40 km sud de gara Ungheni. Sunt peste 2000 de persoane. În localitate există o biserică, un fost conac boieresc cu iaz şi parc, gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă publică, oficiu poştal etc.

Călătorii virtuale pe DVD

Colecţia În jurul lumii: călătorii fascinante pe DVD este o colecţie nouă pe suport electronic aflată în colecţiile Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu". Aceste DVD-uri sunt atît la Sediul Central cît şi filialele ei. În continuare vă prezentăm o parte din aceste DVD-uri.

Andaluzia: oriental occidental – Bucureşti : DeAgostini, 2010.

Andaluzia este una dintre cele mai fascinante regiuni ale Spaniei. Este un spaţiu cultural deosebit. La fel şi aspectul exotic te impresionează.
În aceest DVD se „vorbeşte” despre Ronda, care pe lîngă minunatele mostre arhitectonice de o reală valoare istorică şi culturală, aici sunt frumoasele procesiuni din Săptămîna Patimilor;
El Rocio – sărbătoarea Romeria del Rocio este chintesenţa tuturor sărbătorilor andaluze;
Jerez de la Fronera – în această regiune, plăcerea de a trăi se bazează pe cai, flamenco şi sherrz-ul;
Sevilia – capitala Andaluziei este considerat, după unii, cel mai încîntător oraş din sudul Spaniei. Catedrala din Sevilia, Santa Maria de la Sede, e cea mai mare biserică gotică din lume;
Córdoba – este unul din cele mai frumoase oraşe din Spania, iar zona veche a sa a fost inclusă pe lista Patrimoniului UNESCO;
Granada – este un oraş care se mîndreşte cu palatul Alhambra, reşedinţă a regilor mauri, cu Generalife, palatul de vară al califiilor, şi interpreţii de flamenco;
Alpujarras – e un oraş superb. Doar că aici, influenţa maură poate fi simţită la orice colţ.
Costa del Sol – este o regiune de coastă, care a devenit, pe parcursul secolului XX, o destinaţie turistică faimoasă în întreaga lume.
Marbella – este considerată un loc de recreere şi odihnă.
Tarifa – este cel mai sudic oraş al Peninsulei Iberice. Aici, continentul african se află la doar 15 kilometri depărtare de Europa.

California: pe ţărmul însorit al Pacificului. – Bucureşti : DeAgostini, 2010.

Los Angeles este printre cele mai renumite metropole din toată lumea. Mai este considerat Oraşul îngerilor:
Hollywood, este un oraş al faimei şi al banilor;
San Diego e al doilea oraş ca mărime din California. Oraşul reprezintă şi o atracţie turistică.
Parcul Naţional Joshua Tree... reprezintă nişte formaţiuni stîncoase bizare, copaci cu ramuri ca nişte braţe îndreptate spre cer, nisip fierbinte.
Death Valley. Aici se înregistrează cele mai ridicate temperaturi la nivel mondial pe timpul verii.
Parcul Naţional Yosemite. Este considerat unul din cele mai apreciate parcuri. Anual se înregistrează 4 milioane de vizitatori.
Sacramento. Este considerată capitala California din anul 1854.
San Francisco este considerat fiind un oraş al libertăţii totale şi al traiului boem.
Carmel / Monterey. Găzduieşte mănăstirea spaniolă cu acelaşi nume.
Highway One / Big Sur. Este o autostradă care străbate o mare parte din coasta Pacificului de pe teritoriul Californiei.

Insulele Ciclade: un arhipeleag însorit – Bucureşti : DeAgostini, 2010.

Cicladele sunt acolo unde apele Mării Mediterane sclipesc în soare.
Santorini este un arhipeleag în sudul faliei vulcanice egeene, incluzînd mai multe insule.
Vechea Thira – se întinde pe vîrful unei stînci ce coboară abrupt spre mare.
Thira este numele oficial al faimoasei insule Santorini, una fintre cele mai frumoase şi mai populare din Arhipeleagul Cicladelor.
Oia e un orăşel labirintic, alcătuit din mori de vînt, străduţe pitoreşti şi case ca nişte tuburi.
Ios este considerat insula distracţiei şi a vieţii active.
Locuitorii din Naxos au fost mereu înstăriţi datorită exportului de marmoră şi piatră ponce.
Caracterul specific al insulei Paros s-a păstrat.
Parikia este capitala şi principalul port al insulei Paros. Arhitectura oraşului este stil grecesc cu străzi înguste, case vopsite în alb, biserici vechi şi magazine cu siveniruri.
Naousa este un orăşel din insula Paros. Turismul este destul de dezvoltat.
Mykonos este o destinaşie turistică.
Delos, în Antichitate, a fost centrul spiritual al lumii greceşti, locul naşterii zeiţei Artemis şi al marelui Apolo.

Sicilia: insula misteroasă – Bucureşti : DeAgostini, 2010.

Sicilia a exercitat o atracţie irezistibilă asupra diverselor popoare. Dominaţiile succesive şi-au lăsat amprenta. În prezent această insulă este un melanj de influnţte şi de tradiţii.
Ctania este al doilea oraş ca mărime din Sicilia, unde pieţele elegante, palate bogat ornamentate, faţadele somptuase, magazinele tentate se află la tot pasul.
Istoria milenară a oraşului Siracusa a lăsat o moştenire istorică de valoare şi anume monumentele. Graţie acestui fapt, Siracusa se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Monica a fost de-a lungul timpului preferatul nobililor din Sicilia, în timp ce Ragusa este un adevărat muzeu în aer liber.
Villa Romana del Casale are cea mare colecţie de mozaicuri din perioada romană.
Agrigento era cunoscut în Antichitate sub numele de Akragas, fiind în acelaşi timpun important centru urban în perioada de înflorire a Greciei Antice.
Săpăturile arheologice din Selinunt au scos la iveală informaţii istorice de nepreţuit.
Erice şi Segesta sunt două oraşe cu o istorie impresionantă în perioada ocupaţiei elene în Sicilia.
Palermo este considerat cel mai mare oraş sicilian în timp ce catedrala din Monreale este una din cele mai frumoase din Europa.
Odată la 5-10 ani, cel mai înalt vulcan din Europa, care se află în Etna îşi face simţită prezenţa.
Taormina este o cunoscută staţiune siciliană, careseaflă pe malul Mării Ionice.

Praga: oraş regal de pe Vltava – Bucureşti : DeAgostini, 2010.

Vltava este un fluviu care şerpuieşte prin mijlocul oraşului Praga.
Oraşul Vechi este considerat un loc fascinant prin case multicolore, faţade baroce şi gotice.
Cartierul Evreiesc este o atracţie a oraşului Praga. Aici sunt sinagogi. O atracţie este Cimitirul evreiesc şi casa unde s-a născut Kafka.
Podul Carol este o realizare arhitectonică şi o „punte” durabilă peste Vltava.
Malá Strana este un cartier pitoresc al oraşului Praga.
Oraşul Hradčany, care se află în apropierea Castelului Praga datează din 1320, în timp ce Sf. Vitus este catedrala acestui local.
Loreto este o destinaţie de pelerinaj; Mănăstirea Strahov a fost construită în 1140, în trecut întrecea în dimensiuni chiar şi cetatea Praga.
Fondat de Carol al IV-lea, Oraşul Nou are mai multe pieţe renumite printre care şi fosta Piaţă a Vitelor, unde se află noua Primărie şi Biserica baroă a Sf. Ignaţiu.
Palatul Wallenstein a fost construit între 1623-1630 de nobil Albrecht von Wallenstein.

Tibet: Pe acoperişul lumii – Bucureşti : DeAgostini, 2010.

Lhasa şi Potala este un oraş fascinant cu o istorie deosebită. Palatul Potala este considerat centru spiritual al Tibetului.
Parkhor este un centru destul de aglomerat din Lhasa.
În anul 1959, palatul de vară Norbulingka al lui Dalai Lama a fost devastat. Liderul spiritual al tibetanilor a reuşit să fugă deghizat fiind în haine de ţăran.
Mănăstirea Katok a fost distrusă în timpul Revoluţiei culturale. Aici locuiesc 800 de călugări.
Shigatse este al doilea oraş ca mărime din regiune.

Geografie: ghid de implementare a curricumului modernizat în învăţ. liceal / N. Odoleanu. – Chişinău: Ştiinţa, 2007. – 96 p.

Rolul geografiei este de a-l ajuta pe elev să perceapă corect, tot ce se produce în lumea din jur – familie, localitate, ţară, planetă; să acţioneze adecvat în diverse situaţii, în formarea unei gîndiri planetare, în educarea responsabilităţii pentru viitorul planetei. Studierea geografiei motivează elevii pentru formarea şi cultivarea capacităţilor de soluţionare a problemelor ce ţin de interacţiunea culturii şi activităţile econoice, educaţia de mediu, educaţia pentru tehnologie, educaţia pentru mass-media, educaţia demografică etc. Rolul geografiei ca disciplină şcolară este de a sensibiliza elevii cu privire la formarea în educaţia globală, economică, culturală, între om şi natură, interdisciplinară şi de dezvoltare durabilă.
Cartea o puteți găsi la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu” (Sediul Central).

Statele lumii : marea enciclopedie : în 10 vol. : Vol. 1-10. – Bucureşti : Litera, 2009.

Statele lumii : marea enciclopedie : în 10 vol. : Vol. 1-10. – Bucureşti : Litera, 2009.

Această enciclopedie în 10 volume însumează totalitatea continentelor şi ţărilor lumii, incluzînd localizarea, specificul geografic, istorie, economie, cultură, politică. Cărţile în cauză se află în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău.

Vol. 1 : Europa de Nord şi de Vest. – 96 p.

Vol. 2 : Europa Centrală şi de Est. – 192 p.

Vol. 3 : Europa de Sud-Est şi de Sud-Vest. – 282 p.

Vol. 4 : Asia de Est, de Sud-Est şi de Sud. – 408 p.

Vol. 5 : Asia Centrală şi Oreintul Mijlociu. – 504 p.

Vol. 6 : America de Nord şi de Sud. – 624 p.

Vol. 7 : America Centrală şi Indiile de Vest. – 720 p.

Vol. 8 : Africa de Nord şi de Vest. – 816 p.

Vol. 9 : Australia, Oceania şi Antarctica. – 980 p.

Vol. 10 : Africa Centrală şi de Sud. – 912 p.

(Sursa imaginii: www.litera.ro)