Despre valorile familiei

Importanţa care i se acordă în prezent familiei a devenit una majoră, îndeplinind diverse roluri la nivel social. Familia este un element important în ceea ce priveşte organizarea umană, elementul care realizează totalitatea funcţiilor societăţii: reproducerea şi asigurarea continuităţii biologice a speciei umane, producerea mijloacelor de subzistenţă, educarea şi socializarea copiilor etc. Actualitatea Familia : Probleme sociale, demografice şi psihologie / red.: Gh. Paladi, A. Timuş. – Chişinău: S. n., 2005. – 232 p.

problemelor familiale este determinată de locul institutului familiei în structura generală a societăţi, de funcţiile şi rolul lui în educaţia generaliilor tinere este de părere A. Timuş, membru corespondent al A. Ş. Moldovei în lucrarea
Din cauza migraţiei populaţiei Republicii Moldova, în ultimul timp, instituţia familiei a devenit în atenţia autorităţilor centrale prin organizarea diferitor activităţi. Astfel, în acest an, pentru a 2 oară consecutiv se organizează festivalul familiei. Această zi este celebrată pe 15mai, în conformitate cu decizia Adunării Generale a ONU, adoptată prin Rezoluţia 47/237 din 20 septembrie 1993. Obiectivul principal al acestei zile este de a sublinia importanţa familiilor în societate şi a promova valorile familiei - egalitatea, împărţirea responsabilităţilor casnice, dragostea, respectul, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, copiilor, persoanelor bătrâne.
Această zi este celebrată la data de 15 mai, în Despre Ziua Internaţională a Familiei în Republica Moldova. În anul 2009, Ziua Internaţională a Familiei a fost celebrată în Moldova prin organizarea, în premieră, a Festivalului Familia. Evenimentul a fost organizat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), cu suportul agenţiilor ONU în Moldova, în special al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, UNIFEM, Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei, precum şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Festivalul s-a desfăşurat în trei oraşe - Chişinău, Bălţi şi Cahul, reuşind să adune aproape 30 000 de persoane. Mesajul de bază al evenimentului a fost „Valorile creează Familia - Familia Creează Valori”. Această primă iniţiativă de organizare a Festivalului Familia în Republica Moldova a sporit gradul de conştientizare al participanţilor cu privire la valorile de familie, precum şi capacitatea de reacţie a autorităţilor centrale şi locale faţă de problemele cu care se confruntă familiile în ziua de azi. Pentru a menţine subiectul instituţiei familiei pe agenda publică, precum şi a sensibiliza societatea cu privire la importanţa mediului familial sănătos, celebrarea Zilei Familiei trebuie să devină o tradiţie în Republica Moldova. Conceptul Festivalului Familia în 2010.

Obiective:
Instituţia familiei în R. Moldova se confruntă la ora actuală cu o profundă criză morală, de aceea se impune o abordare complexă şi multidisciplinară a acestei situaţii, pentru a consolida valorile familiei. Pe această cale, Festivalul Familia, care marchează Ziua Internaţională a Familiei, îşi propune să sensibilizeze opinia publică cu privire la valorile familiei şi să promoveze instituţia familiei şi implicaţiile morale ale acesteia. Având disponibilitatea financiară şi interesul din partea autorităţilor centrale şi locale, se propune ca evenimentul în anul 2010 să fie organizat la nivel naţional. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Autorităţile Publice Locale şi Agenţiile ONU vor avea un rol-cheie în organizarea şi coordonarea Festivalului. Alţi parteneri locali, cum ar fi bisericile, şcolile, ONG-urile de tineret, mass-media, vor fi invitaţi să participe la eveniment.
Rezultatele aşteptate
• Festivalul Familia şi alte evenimente organizate în contextul Zilei Internaţionale a Familiei, cu sprijinul şi participarea Administraţiei Publice Locale şi Centrale, a comunităţii donatorilor, societăţii civile, reprezentanţilor bisericii, mass-media şi altor parteneri se vor desfăşura în cel puţin 10 raioane/localităţi ale Republicii Moldova;
• Vor fi produse materiale promoţionale, pentru a fi distribuite participanţilor la Festivalul Familia (postere, pliante mici, chipiuri etc.);
• Va fi organizată o conferinţă de presă pentru lansarea Festivalului Familia, cu participarea reprezentanţilor ministerelor de resort;
• Evenimentele organizate cu ocazia Festivalului Familia vor fi reflectate în mass-media naţionale şi locale;
• Agenţia sau ONG-ul angajat pentru organizarea Festivalului Familia va elabora un raport final privind desfăşurarea evenimentului, practicile bune, lecţiile învăţate şi recomandările pentru viitor.

Impactul evenimentului
• O atenţie sporită din partea APL-lor pentru promovarea egalităţii de gen, protecţia femeilor vulnerabile, copiilor abandonaţi, persoanelor în vârstă etc.;
• Grad de conştientizare sporit din partea publicului larg cu privire la importanţa unei familii sănătoase şi armonioase;
• Atenţie sporită din partea factorilor de decizie faţă de instituţia familiei;
• Deschidere din partea APL-lor faţă de organizarea la nivel local a activităţilor sociale ce ar viza protecţia şi sprijinirea familiilor vulnerabile, a persoanele nevoiaşe etc.
• Implicarea mai activă a actorilor sociali din comunitate - şcoli, biserici, centre de tineret, etc. în organizarea activităţilor la nivel comunitar.
În cadrul Festivalului Familia, Ministerul Edcaţiei în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei desfăşoară Concursul Republican "Enciclopedia Familiei".
Festivalul FAMILIA cu genericul "Familia crează valori, valorile crează familia" a fost lansat astăzi la Chişinău, în cadrul unei conferinţe de presă. Dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a menţionat că Festivalul se desfăşoară în perioada 10 - 16 mai în oraşul Chişinău şi 10 raioane ale republicii, iar scopul de bază al acestui eveniment este promovarea valorilor de familie, între care dragostea, respectul reciproc, împărţirea egală a responsabilităţilor casnice, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, copiilor, persoanelor bătrâne. Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a subliniat că în rezultatul schimbărilor rapide în domeniul economic, social, cultural şi politic instituţia familiei se confruntă cu unele probleme, precum sunt declinul şi îmbătrînirea populaţiei, instabilitatea condiţiilor de trai ale familiei şi impactul migraţiei legale şi ilegale a părinţilor în căutarea unui loc de muncă. Toate acestea sunt elucidate şi în procesul de elaborare a politicilor sociale.
Sursa: http://www.unfpa.md şi www.stiri.md
Din considerentele de mai sus, venim cu o listă bibliografică a cărţilor ce refletă acest subiect şi care sunt tratate din punct de vedere psihologic, etic, social, legislaţie. Documentele propuse spre consultare se află în fondul de carte a Bibliotecii Municipale “B. P. Hasdeu. Lista prezentată include doar o parte din cărţile existente în colecţiile bibliotecii.

Albu, Adriana. Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă funcţională / Adriana Albu, Constantin Albu, Ioan Petcu, cuv. înainte: I. Haulică. - Iaşi: Polirom, 2001. - 235 p.
Avram, Marieta. Legislaţia familiei / Marieta Avram, Flavius Baias. - Bucureşti: All Beck, 2001. - 648 p.
Banciu, Doina. Adolescenţii şi familia / Doina Banciu, Sorin M Rădulescu, Marin Voicu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987. - 291 p.
Biblioteca medicală a familiei / trad.: Doina Pienescu. - Bucureşti: Enciclopedia Rao, 2002. - 184 p.
Bolovan, Sorina Paula. Familia în satul românesc din Transilvania / Simion Retegan, Vasile Sălăjan, Leon Leon. - Cluj-Napoca: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1999. - 396 p.
Cercetarea monografică a familiei / contribuţie: Xenia C. Costa-Foru. - Bucureşti: Fundaţia Regele Mihai I, 1945. - 323 p.
Ciutacu, Florin. Codul familiei. - Bucureşti: Oscar Print, 1999. - 158 p.
Codul căsătoriei şi familiei al Republicii Moldova. - Chişinău: S. n., 2000. - 48 p.
Codul familiei al Republicii Moldova. - Chişinău: Elena V. I., 2006. - 83 p.
Colac, Tudor. Familia: valori şi dimensiuni culturale. - Chişinău: Universul, 2005. - 346 p.
Coroliov, Iu. A. Tineretului: Despre căsătorie şi familie. - Chişinău: Lumina, 1984. - 79 p.
Etica şi psihologia vieţii de familie / red.: I. V. Grebennicov, trad.: A. I. Silvestru. - Chişinău: Lumina, 1986. - 282 p.
Familia : Probleme sociale, demografice şi psihologie / red.: Gh. Paladi, A. Timuş. - Chişinău: S. n., 2005. - 232 p.
Goody, Jack. Familia europeană / Jack Goody, trad.: Silvana Doboş. - Iaşi: Polirom, 2003. - 256 p.
Iluţ, Petru. Sociopsihologia şi antropologia familiei. - Iaşi: Polirom, 2005. - 294 p.

Ivanov, M. A. Căsătoria, familia, copii / M. A. Ivanov. - Chişinău: Lumina, 1987. - 128 p.
Kilkelly, Ursula. Dreptul la respectarea vieţii private de familie / Ursula Kilkelly. - Chişinău: S. n., 2003. - 72 p.
Litin, Scott. Ghidul sănătăţii familiei / Scott Linit, trad.: Adriana Muşat, Dragoş Radu, Andrei Vasilecu. - Bucureşti: All, 2008. - 1448 p.
Lozanu, Mina. Educaţia sexuală a tineretului şi problema creării familiei / Mina Lozanu. - Chişinău: Ruxanda, 1998. - 32 p.
Lutkov, B. A. Educaţia prin muncă în familie / B. A. Lutkov, L. V. Lutkova. - Chişinău: Lumina, 1989. - 141 p.
Mesagerul Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova. - Chişinău, 1998. - 46 p.
Mitrofan, Iolanda. Cuplul conjugal: Armonie şi dizarmonie / Iolanda Mitrofan; Doru Gheorghe Dumitrescu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989. - 277 p.
Mitrofan, Iolanda. Elemente de psihologie a cuplului / Iolanda, Nicolae Mitrofan. - Bucureşti: Şansa, 1996. - 253 p.
Mitrofan, Nicolae. Dragostea şi căsătoria / Nicolae Mitrofan. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984. - 223 p.
Mitrofan, Iolanda. Psihologia relaţiilor dintre sexe: Mutaţii şi alternative / Iolanda Mitrofan. Cristian Ciupercă, Mihai Tonici. - S. l.: Alternative, 1997. - 368 p.
Prevenirea violenţei în familie şi a traficului de fiinţe umane / Ruslana Bezpalcei. - Chişinău: Pontos, 2002. - 240 p.
Psihologia familiei / coord.: Petroman, Pavel. - Timişoara: Eurobit, 2003. - 226 p.
Roudinesco, Elisabeth. Familia în dezordine / E. Roudinesco, trad.: Nicolae Baltă. - Bucureşti: Trei, 2006. - 179 p.
Sălăgean, Viorel. Adolescentul, Familia şi Reproducerea / V. Sălăgean, D. Titieni, I. Vinţi, N. Costin. - Cluj-Napoca: Dacia, 1997. - 189 p.
Seleznev, N. V. În familie creşte un fiu / N. V. Seleznev. - Chişinău: Lumina, 1986. - 122 p.
Spânu, Mariana. Introducere în asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului. - Bucureşti: Ed. Tehnică, 1998. - 222 p.
Stănciulescu, Elisabeta. Sociologia educaţiei familiale: în 2 vol. / Elisabeta Stănciulescu, Agnes Pitrou. - Iaşi: Polirom, 2002.
Vol. 1: Familie şi educaţie în societatea românească. - 432 p.
Vol. 2: Strategii educative ale familiilor contemporane. - 278 p.
Ştefan, Cristina. Familia monoparentală / Cristina Ştefan, pref.: Mihaela Miroiu. - Iaşi: Polirom, 2006. - 315 p.
Tînărul în familie / red.: Lucia Pietraru. - Bucureşti: Ed. Medicală, 1979. - 59 p.
Vocaţia familiei în dezvoltarea comunicării interetnice în România / coord.: Ana Bogdan Tucaciov. - Bucureşti: S. n. - 142 p.
Viu este Dumnezeu - Catehism pentru familie / trad.: Broşteanu; Aurel Galeriu, Părinte. - Bucureşti: S. n., 1992. - 558 p.

O problemă care a devenit în vizorul autorităţilor publice centrale atît de la noi cît şi în ţările est-europene se datorează migraţiei populaţiei, a copiilor rămaşi în grija rudelor, afectînd, astfel,

dezvoltarea psihologică a acestora din urmă. În România a fost turnat un film care relatează tragica realitatea a migraţiei. Weekend cu mama este un film de lungmetraj regizat de Stere Gulea şi produs de MediaPro Pictures cu spirjinul Centrului Naţional al Cinematografiei. Filmul marchează debutul actriţei Adela Popescu în lungmetraj.
În urmă cu 15 ani, Luiza a plecat în Spania, lăsînd-o pe Cristina, fetiţa ei în vîrstă de trei ani, în grija rudelor. Revenită în ţară, femeia descoperă adevăruri şocante, de care a fost ţinută la distanţă: fiica ei a fugit de acasă, e dependentă de droguri şi are o fetiţă de doi ani pe care a lasat-o în grija unui orfelinat. Macinată de vinovaţie, Luiza încearcă să o salveze pe Cristina şi să-şi răscumpere greşelile. Are la dispozitie... un weekend. La editura Rao din Bucureşti a apărut şi cartea, cu acelaşi titlu. Detaliile le puteţi afla vizitînd site-ul www.weekendcumama.ro. Filmul mai poate fi vizionat şi online pe http://www.trilulilu.ro/Trilu2008Lilu/b73d2dbae6e5ff şi http://www.trilulilu.ro/Trilu2008Lilu/b73d2dbae6e5ff

Vă dorim vizionare plăcută!

Sursa imaginilor:
www.hogaresnuevos.com 
onisifor-ghibu.blogspot.com,
www.cinemagia.ro

Colinde, urături şi tradiţii de Crăciun

Sărbătorile de iarnă, prin magia lor, sunt cele mai aşteptate, creînd o atmosferă feerică în mijloc de iarnă. Florile Dalbe, Lerui ler, Steaua sus răsare şi alte colinde de acest gen, sau obiceui Capra, şi urăturile răsună vesel, urînd tuturor un an nou plin de armonie şi sănătate.
În prezent, tot mai mult dăm uitării obiceiurilor şi valorilor noastre tradiţionale, dînd prioritate sărbătorilor şi datinilor altor popoare, doar pentru că ni se par... mai interesante și pline de farmec. Deşi, obiceiurile şi tradiţiile româneşti, care de multe ori au avut de suferit din cauza invaziei diferitor popoare, s-au păstrat, sau mai bine zis au fost păstrate de strămoşii noştri, lăsându-ne ca moştenire spirituală...
Referitor la datinile strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou, trebuie să subliniem că unele din aceste obiceiuri au dispărut, iar altele sînt pe cale de a fi date uitării şi înlocuite cu împrumuturi străine, ca „Pomul de Crăciun” afirmă Pantelimon Miloşescu în cartea sa Datini strămoşeşti. Considerăm că nu ar trebuie să ne uităm tradiţiile şi datinile, pentru că acestea, de fapt, ne reprezintă şi ne duc faima.
Din considerent că sărbătorile de iarnă bat la uşile noastre, vă oferim cîteva titluri de carte, care includ colinde, urături, dar şi diverse informaţii utile vizavi de magia sărbătorilor de iarnă:

Crăciunul reprezintă o sărbătoare de suflet, avînd şi o istorie fascinantă, cu atît mai mult că în această zi este considerată sărbătoarea Naşterii Domnului. În diverse ţări, sărbătoarea Crăciunului este denumită diferit, la englezi Christmas (cuvînt Christhmas înseamnă „Mesa lui Christos” (o masă specială, tinută de Biserica romano-catolică pentru a celebra naşterea pruncului Iisus), termen prescurtat ulterior Christ-Mass, apoi Xmas, formă folosită pentru prima dată în Europa, în jurul anilor 1500 şi a cărei literă initială derivă din alfabetul grecesc: Xristos), de germani Weihnachten sau Christnacht, de francezi – Noël, de italieni – Natale, de spanioli – Noche Buena, de norvegieni – Jul, de suedezi – J Oel, de danezi – Juul, de saxoni – Gehul, de celţi – Gewel, de polonezi – Willia, de ruşi – Rozdjestva, de bulgari – Bozik, de ucraineni – Rizdvo, de sîrbi şi sloveni – Bozic. Românii folosesc pentru această sărbătoare creştină termenul de Crăciun.
Simbolurile de Crăciun
Dacă în antichitate, Crăciun era cunoscut şi venerat de geto-daci ca fiind un zeu solar atotputernic, echivalentul zeului roman Saturn şi al zeului iranian Mithra, creştinismul suprapune peste această imagine o nouă legendă car tinde să anihileze perspectiva imagistică păgînă. Ursuzul cioban Crăciun refuza să o primească în bogatele sale case pe Fecioara Maria, dar miloasă, soţia acestuia, Crăciuneasa, o adăposteşte, în staul şi o ajută să nască. Auzind de aceasta, Crăciun îşi pedepseşte violent nevasta, tăindu-i mîinile din coate, dar Maica Domnului săvîrşeşte o minune, lipindu-i-le la loc. Convins că în grajdul său s-a născut Mîntuitorul lumii, Crăciun se căieşte amarnic şi îşi împarte toată averea copiilor săraci, aceasta fiind, în accepţiunea creştină, originea minunatelor daruri de Crăciun.
Pînă în secolul al XIX-lea, Moş Crăciun era un personaj terifiant, care speria şi ameninţa copiii. În America, moşul era imaginat ca un personaj sălbatic care venea tocmai din inima întunecată a pădurii, îmbrăcat în costum de vînător, călătorind într-o sanie trasă de reni. În Germania, Moş Crăciun sau Weinachtsman era un bătrîn care obişnuia să-i pedepsească pe copiii obraznici, aducînd părinţilor în dar nuiele de mesteacăn. În Austria, Moşul era mereu însoţit de un monstru cu păr bogat şi coarne, limbă roşie şi ochi înspăimîntători, cunoscut cu numele de Krampus. În Anglia, Father Christmas ori Old Christamas era reprezentat de un bătrînel care purta un vas de băutură cu care toasta în Ajunul Anului Nou şi în noaptea Bobotezei. În Franţa, Père Nöel avea aceeşi reputaţie terifiantă, malefică, fiind prezentat ca un călugăr nemilos care îi pedepsea crunt şi-i bătea pe copiii neascultători.
Personaj secular, moşul cu obraji bucălaţi şi cu plete ninse, jovial, cumsecade şi atît de iubit de cei mici, îmbrăcat în costum de culoare roşie, cu garnitură de blăniţă albă lapoale şi la mîneci, cu o bonetă catifelată, cu centură solidă şi cizme uriaşe, ca un pitic din poveste, care vine tocmai din Laponia sau din Finlanda, într-o sanie trasă de 8 reni (Rudolph, primul şi cel mai cunoscut ren, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dashet, Donder, Prancer şi Vixen), cu sacul plin de daruri şi care intră în casă prin coş, pentru a pune în jurul bradului daruri pentru copiii cuminţi, a devenit personajul principal al Ajunului Crăciunului, aproape în întreaga lume. (Sursa informaţiei: Carte de Crăciun / concepţie şi realizare: Alina Hucai. – Iaşi : Sedcom Libris, 2006. – 294 p.)
În contextul în care se aproprie sărbătorile de iarnă, ne-am propus să vă oferim cîteva informaţii utile cu privire la semnificaţia acestor cărţi în care sunt incluse colinde, datini de Crăciun şi Anul Nou atît în spaţiul pruto-nistrean cît şi în alte zone româneşti. Tot aici, vă prezentăm cărți în care tratează acest subiect.

Carte de Crăciun / concepţie şi realizare: Alina Hucai. – Iaşi : Sedcom Libris, 2006. – 294 p.

Carte de Crăciun este o carte ce se află în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi filiale ei din Chişinău. Această carte are informaţii vaste despre semnificaţia sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. Coordonatoarea cărţii oferă informaţii despre semnificaţia Sărbătorii Naşterea Domnului, Crăciunul în alte ţări, Crăciunul Ianus, cultul diferitor zei, impunerea Crăciunului ca sărbătoare creştină, mozaicul religiilor, istoria calendarului, simbolurile de crăciun, Sfîntul Nicolae, ce repezintă bradul, legenda ghirlandelor, vîscul, superstiţiile legate de sărbătoarea Crăciunului în diverse ţări, Crăciunul şi Anul Nou în jurul lumii, dr şi neuitatele colinde.
În filele cărţii sunt incluse colinde în limbile română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, engleză, germană, ebraică, suedeză, norvegiană.
La finalul cărţii sunt incluse versuri de scriitori români Lirism de iarnă: Fecioara Maria de D. Bolintineanu, La gura sobei de V. Alecsandri, Prier şi fata iernii de V. Alecsandri, Pomul Crăciunului de G. Coşbuc, Fulg de N. Labiş etc.; File desprinse dintr-un caiet cu proză ninsă: Strofe pentru zăpadă (poem în proză) de Ion Minulescu, Iubita de zăpadă (poem în proză) de Ion Pillat, Poemul de iarnă de Nichita Stănescu.
Iar în final – Reţete tradiţionale româneşti specifice sărbătorilor de iarnă.

Colac, Tudor. Sorcove de lumină: Consemnări, articole şi studii etnofolclorice. – Chişinău : Litera, 2001. – 248 p.

Datinele strămoşeşti sunt cele pe care se bazează continuitatea neamului. Cartea domnului Tudor Colac reflectă diverse articole vizavi de diverese obiceiuri tradiţionale. Şi cum pe noi ne interesează doar sărbătorile de iarnă, în primul capitol Bună dimineaţa, An Nou! este destinat obiceiurilor şi tradiţiilor.







Ştefănucă, Petre V. Datini şi creaţii populare. – Chişinău : Ştiinţa, 2008. – 440 p.

În această carte, autorul are un capitol destinat sărbătorilor de iarnă Datinile de Crăciun şi Anul Nou pe Valea Nistrului de Jos, unde vorbeşte despre tradiţiile populare din Basarabia, influenţa regimului rus, mai tîrziu sovietic asupra tradiţiilor româneşti din regiune. Petre V. Ştefănucă mai vorbeşte şi despre obiceiuri di zonă, precum colindatul, „Schimbul lichiilor” sau „Cu lichiiu”, obiceiul „Cu steaua”, localităţile unde se umblă cu Steaua şi cu Luceafărul, cum se formează grupele de colindători în dependenţă şi de obicei.
La fel, sunt descrise şi obiceiurile de Anul Nou, „unde copii umblă cu Pluguşorul în ziua de Ajunul de Anul Nou, după-amiază. În ziua de Anul Nou, dimineaţa, flăcăii umblă cu Semănatul. Cămăraşul mare se duce la fetele alese. Cînd intră în casă, spune:
„Să vă śie de bine
Sîntu Vasile!
Sănătate Noului
Şi la anul cu sănătate!
Să crească grîiele,
Şi mălaiele
Şi popuşoaiele!”
Alt obicei e malanca, căluţul, hurdughia, trecerea la majorat. Autorul descrie aceste obiceiuri.
Colindele româneşti au suferit puternice influenţe din partea colindelor ucrainene. Se colindă curent şi astăzi în două limbi: româneşte şi ucraineşte în următoarele sate: Chiţcani, Copanca, Leontina, Corcmaz, Tudora (mai rar) şi Palanca. Aici sunt incluse cîteva colinde, avînd şi notele muzicale.



Sărbători şi obiceiuri: răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român : în 4 vol.

Volumul I : Oltenia. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2001. – 398 p.În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Oltenia.
Volumul II : Banat, Crişana, Maramureş. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2002. – 320 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din regiunile menţionate.
Volumul III : Transilvania. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2003. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Transilvania.
Volumul IV : Moldova. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2004. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Moldova.


Cristea, Iulia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri... – Bucureşti : Editura OSCAR PRINT, 2007. – 369 p.

Autoarea a inclus aici diverse sărbători, inclusiv Tradiţii de Anul Nou, Sărbătoarea Crăciunului, Colinde, colinde.
În capitolul Tradiţii de Anul Nou sunt incluse semnificaţiile anului nou.
În capitolul Sărbătoarea Crăciunului, autoarea vorbeşte despre rădăcinile tradiţiei, asimilarea Cultului Soarelui în sărbătoarea creştină a Crăciunului, Sărbătoarea solstiţiului de iarnă, denumită în spaţiul germanic „Julfest”, etimologia cuvîntului Crăciiun, precum şi personajul reprezentativ al Crăciunului, legende populare româneşti depsre Moş Crăciun, pomul de Crăciun, diferite modalităţi de sărbătorile a Crăciunului, oracolul de răciun.
Capitolul Colinde, colinde unde se vorbeşte despre tradiţia şi importanţa colindei,cîntece de Crăciun înscrise în repertoriul internaţional, cîntecele ce au făcut ocol lumii pentru a proslăvi Naşterea Mîntuitorului.


Hasdeu, B. P. Folcloristica. În 2 vol.
Vol. 2. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2003. – 319 p.

„... nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decît numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decît numai nutrind-o din literatura populară” afirmă B. P. Hasdeu.
În acest volum de Folcloristică, există un capitol dstinat colindelor de iarnă, vorbindu-se despre originea şi clasificarea lor (colinde proprpiu-zise, colinde religioase, colindele de la Moş-Ajun, Colindele Sorcovei, Pluguşorul).

Folclor moldovenesc / alc. şi îngrij.: M. G. Sabina, I. D. Ciobanu. – Chişinău : Ed. de Stat a Moldovei, 1956. – 518 p.
Folclorul este cultura fiecărui popor în parte, unde prin creaţia orală care s-a transmis din generaţie în generaţie, ţine aprins spiritul viu al naţiunii, acesta făcînd ca fiecare popor să fie distinc în felul său.
Astfel, folclorul, adică poveşti, balade, proverbe, zicători, cîntece şi îndeobşte toată poezia orală, în acel ocean, unde se găsesc trăsăturike adînc naţionale ale norodului afirmă alcătuitorii şi îngrijitorii ediţiei.
Unul din compartimentele cărţii este destinat Urăturilor şi colindelor, culese din folclorul moldovenesc. Aici este inclusă o urare care are cinci variante, Pluguşorul, Voinicul Ştefan şi leul, Săracul şi bogatul, Colindă şi Doi fii la părinţi. La finalul fiecărei urături sau colinde este indicat localitatea de unde a fost culeasă.

Folclor păstoresc / alcătuitor, prefaţă, comentarii de E. Jungietu şi A. Furtună; sub red.: V. Zelenciuc. – Chişinău : Ştiinţa, 1991. – 358 p.
Folclorul păstoresc, la fel, este important în cultura poporului românesc, inclusiv cel din Republica Moldova. Creaţiile cu tematică păwstorească ocupă un locimportant în cadrul folclorului moldovenesc. Faptul acesta vorbeşte despre arealul ocupaţiei crescătorilor de animale (în special oeritul) pe teritoriul Carpato-Dunărean din vremuri destul de îndepărtate afirmă coordonatorii acestei cărţi. Tot ei, afirmă că prima problemă, care a trebuit oarecum rzolvată, înainte de a porni la selectarea textelor folclorice din această culegere, a fost cea a delimitării şi definirii „repertoriului păstoresc” şi s-a dovedit a fi nu atît de uşoară, cum ar părea la prima vedere.
În paginile cărţii, pe lîngă balade, doine, strigături ghicitori şi tot aşa mai departe sunt incluse colinde şi hăituri sau urături cum se spune acum. Iată cîteva colinde: Colo-n jos pe prundurele, Ce-i mai bun pe acest pămînt, Printre albe, dalbe văi, Colind ciobănesc (2 variante) etc.

Colinde din Transnistria / prefaţă: Traian Herseni; cuv. înainte, studiu introductiv, texte şi melodii culese şi notate de Constantin A. Ionescu, postf.: Constantin Mohanu. – Chişinău : Ştiinţa, 1994. – 202 p.
Carta include un set de colinde din localităţile Transnistriei. Fiecare colindă include şi notele muzicale. În timpul cercetărilor, autorii au întrebat sub care nume circulă melodia respectivă în satul unde a fost culeasă. Cei intrebaţi afirmau că este colindă.

Colinde / Culegere întocmită de G. Breazul; postf. Titus Moisescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993. – 496 p.
Este vorba de o culegere amplă de colinzi, pe care le cîntă poporul nostru în timpul sărbătorilor de iarnă. În carte nu sunt cuprinse, însă, decît cîntece pentru colind, stea, vicleim, pluguşor şi vasilcă afirmă în Cuvîntul de lămurire, G. Breazul. Luînd în consideraţie datinile şi prilejurile la care, de obicei, se cîntă, colindele au fost grupate:
1. colinde de Moş Ajun şi Moş Crăciun:
a) religioase;
b) lumeşti.
2. cîntece de stea;
3. vicleimul (irozii);
4. colinde de Anul Nou;
5. Pluguşorul;
6. Sorcova;
7. Vasilca;
8. Bobotează;
9. Salcia;
10. Lăzărelul;
11. Colinde de florii
12. Colinde de Paşti.
Colindele de Anul Nou reprezintă, totuşi, capitole aparte şi într-un număr considerabil. Colindele sunt din toate regiunile româneşti: Oltenia, Muntenia, Moldova, dar şi cele din Basarabia şi Bucovina.


Colinde. – S. l.: Ed. Stefan, s. a. – 16 p.
Este vorba de o culegere de colinde, destinate în mod primordial copiilor. Culegerea include 14 colinde, care sunt, de fapt, şi cele mai cunoscute: Bună dimineaţa la Moş Ajun, Moş Crăciun, O, ce veste minunată, Astăzi s-a născut Hristos, Pluguşorul, O, brad frumos, Am plecat să colindăm etc. Cartea este ilustrată.

Colinde. – Bucureşti : Lucman, s. a. – 159 p.
Bună dimineaţa la Moş Ajun!
Am venit şi noi o dată,
La un an, cu sănătate,
Domnul sfînt să ne ajute,
La covrigi şi la nuci multe
Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Aceasta este un fragment din multiplele colinde din spaţiul românesc. Evident că astfel de colindă are şi o continuare, dar v-am prezentat doar un fragment.
Cartea care v-o propunem, la fel, reprezintă o culegere de colinde, cunoscute sau mai puţin cunoscute: Sorcova, Steaua, Am plecat să colindăm!, Domn, Domn să-nălţăm, Mulţi ani să trăiţi etc.

Colinde şi urături. – Chişinău : Silvius Libris, s.a. – 48 p.
Colinde şi urături este o altă carte dedicată sărbătorilor de iarnă, cartea fiind editată la Chişiănu. Cartea include cele mai cunoscute colinde: Trei crai de la răsărit, Asta-i seara lui Crăciun, Rămîi gazdă sănătoasă, Bună dimineaţa la Moş Ajun!, Steaua, urătuirle Pluguşorul, Aho, aho copii şi fraţi, Bădica Traian, iar la final Capra şi Sorcova.

Anul Nou la uşă bate : scenete de iarnă pentru copii ale scriitorilor români din Basarabia. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 80 p.

Cartea include zece scenete a poeţilor din Republica Moldova: moş Crăciun îşi scoate barba de Liviu Deleanu, Nedumeririle lui Tîndală în prima zi a Anului Nou de Iulian Filip, Piticii de Vitalie Filip, Moş Crăciun şi Talpa Iadului de Lidia Hlib, Toiagul lui Moş Crăciun de Ştefan Melnic, Palma fermecată de Valentina Roşca, Ţurţuricade Nicolae Rusu, fragment din piesa Această copilărie îndepărtată de Serafim Saca, O întîmplare de Anul Nou de Tituş Ştirbu, Creştea în pădure un brad de Tituş Ştirbu.
Aceste zece scenete sunt destinate copiiilor de vărstă preşcolară, dar şi celor din învăţămîntul primar, unde pot să utilizeze aceste lucrări pentru organizarea diferitor manifestări datorate sărbătorilor de iarnă.


Miloşescu, Pantelimon. Datinile strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou. – Bucureşti : Editura pentru turism, 1990. – 95 p.

Amintirea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu trezeşte în fiecare om conştiinţa originii noastre divine. Naşterea Domnului e vestită prin colindele din ajunul Crăciunului, pline de semnificaţie. Datinile de Crăciun sau An Nou dieră de la popor la popor, ba chiar şi în sînul aceluiaşi popor.
În acest context, autorul menţionează în această carte desore istoricul datinilor de Crăciun şi Anul Nou, Colinde, obiceiurile poporului român, cum ar fi Capra, Pluguşorul , Sorcova, semnificaţia Pomului de Crăciun, Steaua.
Această carte o puteţi consulta şi la filiala Transilvania (bd. Mircea cel Bătrîn, 7 tel.331143).

Moise, Ilie. Folclor românesc : note de curs. – Sibiu, Ed. „Alma Mater, 2001. – 129 p.
Această carte reprezintă note de curs a Facultăţii De Litere, Istorie şi Jurnalistică a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
În partea I a lucrării, autorul vorbeşte despre importanţa folclorului în instituţiile superioare de învăţămînt folosind un argument precum că într-o vreme în care se vorbeşte tot mai mult şi tot mai insistent despre fluidizarea graniţelor, despre integrarea euro-atlantică, despre conveţuirea minorităţilor şi globalizare, introducerea unui curs de Folclor în programa analitică a unei facultări pare, cel puţin la prima vedere, superfluă şi neavenită. Şi totuşi această disciplină, aparent perimantă, ocupă – în universităţile cu tradiţiile cu tradiţii umaniste veritabile – un spaţiu privilegiat, alături de disciplinile înrudite etnografie, etnologie şi antropologie culturală.



Sărbători fericite! : antologie de conferinţe radiofonice din Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune. – Bucureşti : Societatea Română de Radiodifuziune.

Vol. I : 1932-1935. – 1999. – 345 p.
Această carte este o antologie de conferinţe radiofonice din arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune, care au avut loc în anii 1932-1935. Sunt interviurile diferitor personalităţi române, care vorbesc despre sărbătorile de iarnă, tradiţiile, darurile de Crăciun, magia Anului Nou etc.





Vine iarăşi Moş Crăciun / antologie: Boris Crăciun. – Iaşi : Editura Porţile Orientului, s.a. – 128 p.
În această culegere informaţiile sunt grupate în patru părţi. În prima parte se vorbeşte despre Crăciunul la români şi alte popoare: despre Santa Claus care a fost creat în 1862 de americanul Thomas Nast, casa lui Moş Crăciun din Laponia, de unde provine numele de Crăciun, cum s-a răsădit serbarea naşterii lui Iisus la 25 decembrie?, ajunul Crăciunului, povestea lui Moş Crăciun etc. Al doilea capitol – Steaua sus răsare. Aici sunt incluse poezii pentru copii şi colinde româneşti aşşcătuite de diverşi autori români (Elena Farago, Octavian Goga, Otilia Cazimir, Mihai Eminescu, George Coşbuc). Tot în acest capitol sunt incluse ci colinde. Capitolul III – Un Crăciun de nota zece. Aici sunt oferite sugestii pentru a sărbători seara de Crăciun într-un decor feeric. Sunt oferite şi cîteva reţete pentru masa de Crăciun: răcitură (piftie) de porc, cîrnaţi moldoveneşti, cornuleţe de Crăciun, ornarea torturilor de Crăciun. Capitolul patru – Pluguşoare, Sorcove, Capra, Cerbul, Ursul, Irozii.



Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun: colinde vechi. – Bucureşti : s. l.. 1993. – 73 p.
În această carte se vorbeşte obiceiurile sărbătorilor de iarnă, jovurile cu măşti, obiceiuri arhaice din satele Halmăşd şi Drighiu, muzica ca element al continuităţii românilor din Ţara Caşuuli, Colind de Anul Nou din folclorul armean şi colinde din folclorul grecesc.



Granaci, Lidia. Sărbători, obiceiuri, tradiţii : activităţi extracuare. Ghid pentru cadrele didactice. – Chişinău : Epigraf, 2006. – 176 p.

Prezenta lucrare se adresează cadrelor didacţite, studenţilor de la facultăţile de pedagogie, elevilor de la colegiile pedagogice. Lucrarea este constituită din patru compartimente. Două din ele se referă la sărbători, obiceiuri şi tradiţii, respectiv scenarii pentru activităţi educative. Astfel, se vorbeşte despre sărbătorile de iarnă (Moş Ajun, Moş Crăciun, Naşterea Domnului sau Crăciunul, Anul Nou, dar şi despre Sfîntul Nicolae). În cel de-al treilea capitol sunt scenarii pentru activităţi educative şi este un scenariu pentru matineul Sărbătoarea de Crăciun. În cel de-al patrulea capitol sunt două poezii Moş Crăciun scrisă de Grigore Vieru şi Să trăiţi, să-nfloriţi care au fost puse pe note muzicale şi pot fi foarte bune pentru activităţile extraşcolare.



Radu, Daria. Clopoţelul de argint. – Chişinău : Făt-Frumos, 1994. – 171 p.

Daria Radu este bine-cunoscută în rîndurile copiilor prin faptul că compune muzică pe versurile poeţilor. În această carte sunt cîteva poezii cu specificul sărbătorilor de iarnă, cum ar fi: Ce visezi, brăduţule?, Barba lui Moş Crăciun, Căpriţa de Anul Nou, Tot pe drum, Moşul bun la noi în tindă, Eu sunt mare, Cu semănatul. Aceste versuri au fost puse pe note de Daria Radu.



Radu, Daria. Darul de Crăciun. – Chişinău : Grafema Libris, 2009. – 76 p.

În aceată carte sunt incluse notele muzicale ale poeziilor diferitor autori români: Crăciunul (versuri de Raisa Plăieşu), Colind (versuri de Ion Gherghiţă), Colind de iarnă (versuri de Arcadie Suceveanu), Căpriţa de Anul Nou (versuri de Iulian Filip), Cu semănatul (versuri de Iulian Filip), Moş Crăciun (versuri de Daria Radu), Moş Crăciun (versuri de Iulian Filip), Anul Nou (versuri de Ştefan Melnic), Pluguşorul (versuri populare), Pentru voi, copii (Versuri de Elena Nicolaide), Vine Anul Nou (versuri de Arcadie Suceveanu).



Belov, A. Crăciunul. – Ediţia a doua. – Chişinău : Cartea moldovenească, 1988. – 110 p.
Autorul tratează subiectul sărbătorii Crăciunului. Informaţia a fost grupată în patru părţi: A existat aore Hristos?; apariţia Crăciunului, În slujba bisericii; cu Hristos sau fără Hristos.



Poezii din desaga lui Moş Crăciun. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 79 p.

Este o carte de versuri alcătuite de poeţi basarabeni şi care au fost selectate şi adunate într-o carte pentru sărbătorile de iarnă. Sunt poezii despre Moş Crăciun, brad, iarnă. Este o ediţie ilustrată.



Douglas Wiggin, Kate. Colinda de Crăciun a familiei Bird / Kate Douglas Wiggin, trad.: Gretty Ene. – Bucureşti : Corint, 2004. – 52 p.
Acţiunea acestei povestiri se petrece într-un orăşel din America finalului de secol XIX. Numele de familie a personajelor principale, Bird, îi oferă autoarei prilejul de a face unele jocuri de cuvinte şi de a folosi unele proverbe pe care autorul a încercat să le echivaleze cu versiunea de faţă. E vorba de o povestire a sărbătoririi Crăciunului în familie. E o ediţie ilustrată.

CĂRŢI NOI DIN COLECŢIA „RAFTUL DENISEI” LA SEDIUL CENTRAL

SPERĂM SĂ GĂSIŢI CEVA INTERESANT ŞI PENTRU DUMNEAVOASTRĂ

(Listă de recomandare la literatura universală)

Ammaniti, Niccolo. Cum vrea Dumnezeu / Niccolo Ammaniti; trad.Gabriela Lungu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 366 p.
Fante, John. Drumul spre Los Angeles / John Fante; trad. şi note Gabriel H. Decuble. – Buc.: Humanitas, 2007. – 222 p.
Uliţcaia, Ludmila. Al dumneavoastră sincer, Şuric / Ludmila Uliţcaia; trad. Gabriela Russo. –Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 400 p.
Aitmatov, Cinghiz. Stigmatul Casandrei: Din eresurile secolului XX / Cinghiz Aitmatov; trad. Elena Abrudan. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 253 p.
Updike, John. Fugi, Rabbit / John Updike; trad. Antoaneta Ralian, George Volceanov. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 336 p.
Frey, James. O mie de fărîme / James Frey; trad. Carmen Săndulescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2007. – 535 p.
Shalev, Zeruia. Viaţa amoroasă / Zeruia Shalev; trad. din ebr. Ioana Petridean. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 275 p.
Coetzee, J.M.Viaţa şi vremurile lui Michael K / J.M Coetzee; trad. din engl. Eduard Bucescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 244 p.
Coetzee, J.M.Jurnalul unui an prost / J.M Coetzee; trad. din engl. Irina Horea. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 239 p.
Schmitt, Eric-Emmanuel. Secta Egoiştilor / Eric-Emmanuel Schmitt; trad. din fr. Iustina Croitoru. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 201 p.
Schmitt, Eric-Emmanuel. Evanghelia după Pilat urmată de Jurnalul unui roman furat / Eric-Emmanuel Schmitt; trad. din fr. Alexandra Medrea. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 242 p.
Schmitt, Eric-Emmanuel. Copilul lui Noe / Eric-Emmanuel Schmitt; trad. din fr. Ileana Cantuniari. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 183 p.
Burgess, Anthony. Portocala mecanică / Anthony Burgess; trad. din engl. Carmen Ciora şi Domnica Drumea. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 205 p.
Baricco, Alessandro. Castele de furie / Alessandro Baricco; trad. din ital. Dragoş Cojocaru. – Buc.: Humanitas Fiction, 2007. –243 p.
Kadare, Ismail. Mesagerii ploii / Ismail Kadare; trad. din albaneză şi note Marius Dobrescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2010. – 238 p.
Vonnegut, Kurt. Bufoniada sau Gata cu singurătatea! / Kurt Vonnegut; trad. din engl. şi note Ariadna Grădinaru. – Buc.: Humanitas Fiction, 2006. – 226 p
Vonnegut, Kurt. Cutremur de timp / Kurt Vonnegut; trad. din engl. şi note Viorica Boitor. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 244 p.
Vonnegut, Kurt. Puşcariaşul / Kurt Vonnegut; trad. din engl. şi note Viorica Boitor. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 249 p.
Ţipkin, Leonid. O vară la Baden-Baden / Leonid Ţipkin; trad. din rusă Nicolae Iliescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2007. – 213 p.
Shteyngart, Gary. Absurdistan / Gary Shteyngart; trad. din engl. Roxana Patraş. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 394 p.
McCarthy, Cormac. Drumul / Cormac McCarthy; trad. din engl. Irina Horea. . – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 217 p.

PRIN LABIRINTELE DREPTULUI

Ghid privind sistemul de asistenţă juridică garantată de stat / Victor Zaharia, Liliana Darii, Igor Ciobanu. – Ch. : “Bons Offices” SRL,2010. – 238 p.

Elaborarea şi publicarea Ghidului privind sistemul de asistenţă juridică garantată de stat au fost realizate cu asistenţa Programului Comun al Consiliului Europei şi Comisiei Europene privind sporirea independenţei, transparenţei şi eficienţei justiţiei în Republica Moldova.
Programul Comun este adresat necesităţilor Republicii Moldova de a implementa şi promova reforma justiţiei. Scopul acestui program este de a consolida sistemul judiciar şi de a garanata tuturor cetăţenilor acces liber la justiţie, în conformitate cu rigorile stattului de drept şi respectînd valorile europene şi standardele democratice comune.

Ghid juridic privind relaţiile şi problemele interetnice = Юридический справочник по вопросам межэтнических отношений / Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept”. – Chişinău, 2001. – 124 p. – 136 p.
Ghidul de faţă reprezintă o culegere de texte legislative internaţionale şi locale care au drept scop reglementarea, directă sau indirectă, a relaţiilor interetnice. În unele din ele au fost lăsate doar articolele relevante pentru acest subiect. Acest ghid se adresează tuturor celor interesaţi de chestiunea complexă a relaţiilor interetnice. El a fost elaborat de către un grup de lucru al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „Adept”.

Cotelnic, Teodor. Dicţionar juridic rus-român / Teodor Cotelnic, Ion Eţcu, Leonid Lungu. – Chişinău: Litera, 2001. – 551 p.
Dicţionarul juridic rus-român include termeni şi îmbinări terminologice aparţinînd exclusiv domeniului juridic, dar şi un anumit număr de termeni care fie că se întîlnesc la regelementarea raporturilor privind dreptul de stat, dreptul administrativ, dreptul funciar, dreptul familiei, dreptul muncii ş.a., fie că se referă la disciplenele auxiliare ale ştiinţelor juridice: psihiatrie juridică, medicină judiciară, criminalistică, practica penitenciarăetc. Dicţionarul se adresează lucrătorilor din organele juridice, cadrelor didactice şi studenţilor, traducătorilor de literatur juridică, precum şi tuturor persoanelor antrenate în munca de propagare a cunoştinţelor juridice.

Bărbulescu, Gheorghe Iordan. Dicţionar explicativ triligv al Uniunii Europene = Trilingual Dictionary of the European Union = Dictionnaire explicatif trilingue de l’Union europeenne / Gheorghe Iordan Bărbulescu, Daniela Răpan. – Iaşi: Polirom, 2009. – 805 p.

Instrument util pentru înţelegerea mecanismelor Uniunii Europene şi descifrarea eurojargonului, volumul îndeplineşte un dublu rol: este în acelaşi timp un dicţionar triligv român-englez-francez, dar şi un dicţionar explicativ, definind termenii în toate cele trei limbi. Cei aproximativ 600 de termeni au fost selectaţi din diferite sfere de activitate ale Uniunii Europene – instituţii,tratate,politici,proceduri etc.-,în funcţie de frecvenţa utilizării şi de importanţa lor pentru România.
Dicţionarul se adresează personalului instituţiilor, organizaţiilor,ambasadelor, specialiştilor şi celor ce aprofundează domeniul administraţiei publice(studenţi,masteranzi,doctoranzi),precum şi publicului larg, putînd fi utilizat şi de cunoscătorii de limba engleză şi/sau franceză care activează în instituţiile Uniunii Europene.

Victor Hugo, evocarea elogiului uman

În anul 2012 Victor Hugo împlineşte 210 ani de la naştere. Opera sa este de excepţie şi incomparabilă. Cu siguranţa Franţa se mîndreşte cu un astfel de scriitor, a cărui operă a intrat în patrimoniul literaturii universale.

Hugo, Victor. Mizerabilii: în 3 volume / V. Hugo; trad.: Lucia Demetrius, Tudor Măinescu; note: N. N. Condeescu. – București : Cartex, 2007.

Vol. 1. – 903 p.

Vol. 2. – 494 p.

Vol. 3. – 253 p.

Domnul Myriel, devenit episcopul Bienvenu, care locuiește la Digne împreună cu sora sa, Baptistine, are ocazia de a se întâlni cu un ocnaș evadat, ce îi bate la ușă pentru a-i cere mâncare și adăpost. Fiind un om nespus de bun, de milostiv, ce își dădea mai toți banii săracilor și care nu putea refuza prilejul de a face o faptă bună, îl primește, spre marea uimire a ocnașului, care fusese refuzat de toată lumea.

Știind bine că este un evadat căutat de poliție, episcopul îl cazează într-o cameră de unde ocnașul, pe nume Jean Valjean, fuge furând argintăria casei. Este prins de jandarmi și adus în fața domnului Bienvenu, care îl declară nevinovat și îi dăruiește și două sfeșnice de argint. Jean Valjean pleacă și se întâlnește pe drum cu micuțul Gervais, căruia îi fură moneda de doi franci, neascultându-i rugămințile stăruitoare de a i-o înapoia.

Ajuns la Montreuil-sur-Mer, și schimbat treptat de bunătatea pe care episcopul i-o arătase, fostul ocnaș își ia numele de Madeleine și începe o mică afacere în domeniul industriei mărgelariei folosind tehnici învățate la ocnă. Afacerea prosperă și ajunge una profitabilă. În scurt timp, orașul Montreuil-sur mer renaște datorită domnului Madeleine. El devine binefăcătorul ținutului: dă de lucru șomerilor, îi ajută pe săraci și pe bolnavi; este numit primarul orașului, după ce refuză de mai multe ori.

Un vigilent inspector de poliție, numit Javert, asistă la episodul în care primarul îl salvează pe moș Fauchelevent, dând dovadă de o forță fizică nemaiîntâlnită, aproape supranaturală. Își dă repede seama că Madeleine nu este nimeni altul decât ocnașul Jean Valjean, vestit pentru forța sa.

Acesta se întâlnește la sediul poliției cu Fantine, o fostă lucrătoare de la fabrică, ajunsă pe drumuri și nevoită să facă fapte josnice pentru a-și întreține fetița. El dă poruncă să fie eliberată și atrage astfel și mai mult suspiciunile lui Javert asupra lui. Fantine este internată și îngrijită de o măicuță pe nume Simplice. Domnul Madeleine o vizitează pe nefericită aproape zilnic și începe să-i cunoască nevoile. Fetița acesteia, pe nume Cosette, este crescută de ticăloșii soți Thenardier, care îi cereau bani în fiecare lună pentru ca micuța fetiță să fie o servitoare și să mănânce resturile de mâncare de pe jos.

Primarul, înduioșat de starea Fantinei, care era pe moarte, hotărăște să plece la Montfermeil, satul în care se afla cârciuma lui Thenardier, pentru a o înapoia pe Cosette. Dar prea târziu! Madeleine este prins de Javert, care îl urmărea de foarte mult timp. Fantine moare, reușind să obțină promisiunea primarului că va avea grijă de fetița sa.

Jean Valjean scapă din închisoare de două ori: prima dată scapă din mâinile lui Javert, iar a doua oară de la ocnă, printr-o întâmplare misterioasă. Salvează viața unui marinar de pe un vas dar „moare” chiar el. De fapt se aruncă in mare și este crezut mort. Se duce la Montfermeil, după ce își ia, de la domnul Lafitte, banii pe care îi deținea sub numele de Madeleine, și o cumpară pe Cosette de la nemiloșii hangii.

Se mută la Paris, în hardughia Gorbeau, de unde este nevoit să plece din cauza lui Javert, care îl urmărește din nou. Scapă de el și se duce împreună cu Cosette, pe care o îndragea acum enorm, la mănăstirea Petit-Picpus. Acolo îl intâlnește pe grădinarul moș Fauchelevent, care îl ajută să se stabilească la mănăstire.

La Paris, in strada Filles-du-Calvaire nr. 6 locuieste un burghez pe nume Gillenormand, in varsta de nouazeci de ani, impreuna cu fiica sa si cu nepotul sau, Marius. Baietelul acesta, care fusese separat de tatal sau din cauza buniculului, primeste intr-o zi o scrisoare care il anunta ca tatal pe care nu il cunoaste este pe moarte. El se duce la fostul colonel demn de tot respectul pentru curajul dovedit in luptele duse pentru patria sa, nestiind nimic despre trecutul sau glorios si neiubindu-l deloc.

Tatal lui Marius moare iar baiatul isi da seama de iubirea pe care i-o datora tatălui sau datorita discuției miraculoase pe care o are cu domnul Mabeuf. Supărat pe bunicul sau pleacă de acasă si se stabilește in hardughia Gorbeau, vechea locuința a lui Jean Valjean. Se împrietenește cu membrii grupului A.B.C.: Enjolras, Combeferre, Jean Prouvaire, Feuilly, Courfeyrac, Bahorel, Laigle, Joly si Grantaire, dar nu intra in grupul lor ce lupta pentru înfăptuirea revoluției.

Se întâlnește cu o fata ce se plimba mereu pe aleile grădinii Luxembourg însoțită de un bătrân, poreclit Leblanc. Marius se îndrăgostește de aceasta fata si face dese plimbări prin Luxembourg doar pentru a o zări o clipa. Ea nu este nimeni alta decât Cosette, ieșită din mănăstire si bătrânul nu este nimeni altul decat Jean Valjean. Acesta observa comportamentul ciudat al lui Marius si stabilește sa nu se mai plimbe prin acea gradina. Asta inseamna pentru Marius o lovitura teribila: pierderea Ursulei sale, caci el așa credea ca o cheamă.

Cîteva luni este disperat dar se ivește un prilej de a o revedea pe Cosette si de a-i salva viața batranului Leblanc. Intr-o zi, in camera alaturată lui din hardughia Gorbeau, vecinii Jondrette îi au ca musafiri chiar pe Cosette si pe tatăl sau. Acesti vecini trimit tuturor scrisori pe nume false cerand, sub diferite pretexte, bani celor milostivi. Noile lor victime sunt chiar persoanele atât de dragi lui Marius, care poate urmari intalnirea printr-o gaură ce face legatură dintre camera sa și cea a familiei Jondrette. Aceasta este de fapt familia Thenardier, a carei carciuma daduse faliment. Recunoscandu-l pe Jean Valjean, stapânul casei planuiește asasinarea lui, angajand niște criminali din banda Patron-Minette. Ii dă intalnire in acea seară iar victima vine, vrand sa ajute un sărac sa-și platească chiria. Marius anunța poliția si astfel Javert este nevoit să ii salveze viata celui pe care il urmărise atat de mult timp pentru a-l aresta. Tînărul primește pistoale pentru a anunta poliția de sosirea momentului critic dar este pus intr-o situație dificilă. Trebuie sa-l dea pe mîna poliției pe cel care i-a salvat viața tatălui său – Thenardier( de fapt acesta il scosese dintr-o groapa de cadavre pentru a-l jefui) sau să-l lase să moară pe tatăl fetei pe care o iubea din tot sufletul- Jean Valjean.

Pana la urmă nu face nimic și lasa totul in seama lui Javert, care ii salvează viața fostului ocnas Jean Valjean. Acesta scapă neobservat și iși schimbă locuința pentru a nu fi descoperit de nimeni. Se mută in strada Plumet. Eponine, una din cele doua fice a lui Thenardier află adresa Cosettei si i-o dă lui Marius, in ciuda faptului că această oropsită a sorții îl iubea in adîncul sufletului. Marius se intalnește cu Cosette in strada Plumet, care este de acum inainte gazda unei povești de dragoste.

Jean Valjean hotăresșe să plece la Londra datorită biletelului de la Eponine care il indemna să facă acest lucru, iar Marius este din nou in situația de a o pierde pe Cosette. Se duce la bunicul său Gillenormand pentru a-i cere sprijinul, dar acesta îl refuză.

Dezamăgit de reacția bătrânului și având in fața o răscoala gata să izbucnească, hotaraște să se ducă in luptă pentru a muri. Astfel se alătura prietenilor lui, membri ai grupului A.B.C., in lupta de la baricade, condusă de foarte curajosul, ințeleptul, dreptul, mândrul si neînfricatul Enjolras. Gavroche, fiul lui Thenardier dar mai mult crescut pe stradă, participă și el la răscoală. Este insărcinat de Marius să-i trimita un bilet Cosettei care ajunge in mainile lui Jean Valjean.

In iunie 1832, membrii grupului A.B.C., impreună cu voluntarii adunați de pe străzi, construiesc o baricadă in strada Chanvrerie. Marius, care trebuie să-și respecte promisiunea facută Cosettei, Gavroche, Javert, prins ca spion și Jean Valjean, care primise biletul de adio al lui Marius pentru fiica sa, se aflau și ei la baricada condusa cu multă pricepere ,curaj si patriotism de Enjolras. Iubitul Cosettei, incercând să-și dea viața pentru infăptuirea răscoalei, salvează baricada de primul atac al soldaților, urcându-se in varful ei cu un butoi de praf de pușcă și amenințand că va arunca totul in aer in cazul in care inamicii nu se retrag. Astfel, Marius ajunge un al doilea conducător, alături de Enjolras.

Dându-si seama că la venirea zorilor vor muri cu toții, rasculații hotărăsc să salveze cativa oameni imbracandu-i in uniformele garzii nationale, iar Jean Valjean iși dă uniforma pentru a salva viața unui necunoscut. El le este de mare folos tinerilor răsculati, dar incearca pe cât posibil sa nu omoare pe nimeni. Gavroche iși dă viața intr-un mod admirabil aducând baricadei prețioasele gloanțe de care are atâta nevoie.

Printr-o intamplare extraordinară Jean Valjean îi salvează viața lui Javert, omul care ii pricinuise atâtea necazuri. Acesta este prins ca spion in baricadă iar lui Jean Valjean ii revine sarcina de a-l executa. Dar el ii dă drumul, spunându-i adresa sa pentru ca mai tarziu să-l poata aresta.

Intre timp, minunații tineri, membri ai grupului A.B.C. sunt omorâți unul cate unul. Aceasta regula nu îi ocolește nici pe ceilalți răsculați. Aceștia hotărăsc să se adăpostească intr-o cârciumă din apropiere. Enjolras ajută la adăpostirea celor ramași in viața stând cu pușca lui in mână in fața unui intreg regiment.

Pâna la urmă in viață nu rămîn decat Jean Valjean și Marius, care rămăseseră in spatele carciumii, curajosul Enjolras, privind moartea mândru si dîrz și Grantaire, care adormise in timpul luptei din cauza beției. Acest băiat, mai tot timpul beat si ușuratic, ce fusese primit din milă de Enjolras in grupul condus de el, se trezește si are onoarea să moară alături de acel inger neinfricat ce iși dă viața pentru patrie fără să șovăie.

Jean Valjean il salvează de la moarte pe acela pe care il ura și il făcea responsabil de desparțirea dintre el si Cosette: pe Marius. Mergând prin canalele Parisului, pe intunericul infricoșător de acolo și prin mizeria de nedescris, si riscându-si viața in nisip mișcător, reușește să ajungă la o ieșire ținând in brațe trupul poate neinsuflețit al lui Marius. Acolo se intalnește cu Thenardier, care nu il recunoaște.

In schimbul a treizeci de franci, el ii ajută pe cei doi să iasă din canal, dar pentru Jean Valjean se ivește o alta piedică: Javert. Acesta vrea să-l aresteze pe fostul ocnaș, dar mai intâi il duce pe Marius acasă la bunicul său. Ajuns in fața casei acestuia, îi permite acestuia să intre in ea, el așteptând afară. Când Jean Valjean iese din casă pentru a fi dus la un sediu de poliție, nu il mai găseste pe Javert. Acesta isi da seama că face rău arestându-l pe cel care ii salvase viața, chiar daca el este un fost ocnaș. Dar face rău si neimplinindu-și datoria fată de justiție. Innebunit, el se sinucide aruncându-se in Sena.

Marius este vindecat datorită ingrijirii speciale pe care i-o dă bunicul. Acesta, pentru fericirea nepotului său, vorbește cu domnul Fauchelevent, adica Jean Valjean și il invită pe el și pe Cosette in casa lui. Marius se vindecă de tot și se căsătorește cu iubita sa, Cosette. Dar tatăl ei refuză să locuiască impreună cu tinerii casatoriți deoarece ar face un mare pacat mințindu-i si ascunzandu-și identitatea. Urmează o perioadă grea pentru eroul principal al acestei cărți: îi spune adevărul despre trecutul sau lui Marius, care incepe să-l indepărteze de Cosette, se intâlnește cu ea in fiecare seară dar fiind foarte distanți unul fată de altul, ajunge până la urmă să nu o mai vadă deloc și se izolează in camera sa așteptându-și sfârșitul. Thenardier se duce la Marius pentru a-i vinde niște secrete despre Jean Valjean in schimbul unei sume de bani si astfel Marius află cine l- salvat de la moarte la baricade, că Jean Valjean nu este vinovat decat de furtul unei paini pentru care a facut nouăsprezece ani de inchisoare. El o ia pe Cosette și se duc la tatăl ei, care este pe moarte. Jean Valjean, avându-i alături pe tinerii săi copii, Marius si Cosette, pe care ii iubea atat de mult, având alături lucrurile dragi lui: sfeșnicele episcopului, imbrăcamintea fetiței sale de când era copil și cufărașul in care le purta și imaginându-si-l prezent și pe episcopul său drag, iși dă sufletul in deplină pace și fericire. Pe mormântul pe care copii săi il fac sunt scrise următoarele versuri: „Azi doarme. Deși traiul i-a fost prea chinuit, Trăia. Cand al sau inger pleca, el a murit. Această intamplare s-a petrecut firește Așa cum vine noaptea când ziua se sfârșește.” (sursa www.wikipedia.org)

În colecțiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” mai sunt 2 ediții a acestui roman, ediate în București, în anul 1969. Acest roman este și în limba rusă.

Hugo, Victor. Cea din urmă zi a unui condamnat. – București : Doris, 1991. – 106 p.

Hugo, Victor. Cugetări. – București : Albatros, 1982. – 256 p.

Aici sunt incluse diverse cugetări ale autorului Victor Hugo, despre virtute, inteligență, primăvară, gîndire, sentimente etc.

Hugo, Victor. Cosette. Gavroche. – București: Lucman, 2007. – 155 p.

Este vorba de un fragmanet din romanul Mizerabilii de Victor Hugo, unde se vorbe;te despre feti'a Cosette, care a fost lăsată la o familie de mama ei.

Hugo, Victor. Rinul. Scrisori către un prieten / Victor Hugo; trad., tabel cronologic, note, glosar: Simona Bleahu; cuvînt înainte: Valentin Lipatti. – București : Editura Sport-Turism, 1983. – 572 p.

Rinul a apărut la 28 ianuarie 1842 sub forma unor „scrisori către un prieten” datate din anii 1838 și 1839. Opera însumează în fond experiența a trei călătorii pe care Victor Hugo le-a făcut cu Juliette în 1838, 1839 și 1840.

Hugo, Victor. Cocoșatul de la Notre-Dame / Victor Hugo; trad.: Ion Pas. – București : Casa de Presă și Editură, 1992. – 495 p.

Avînd o mare cocoașă în spate și o fața diformă, Quasimodo, eroul tragic din romanul „Cocoșatul de la Notre Dame” al lui Victor Hugo, a fost dintotdeauna considerat un personaj fictiv, erupt din adîncurile imaginației autorului.

Totuși, o noua descoperire pare să dezvăluie modelul real din spatele eroului povestii lui Hugo, poveste care vorbește despre clopotarul surd de la Notre Dame și despre iubirea sa neîmpărtășită pentru țiganca Esmeralda.

Indicii care sugerează că personajul Quasimodo a fost creat pe temelia unei figuri istorice au fost desprinse din memoriile lui Henry Sibson, un sculptor britanic din secolul al XIX-lea. Acesta a fost angajat la catedrala franceză aproximativ în aceeași perioadă în care a fost scris romanul lui Hugo, iar jurnalul lui menționează existența unui meșter lucrător in piatra cocosat care muncea si el la restaurarea cladirii.

Desi documentele care vorbesc despre aceste lucruri au fost achizitionate de institutia britanica pentru arhive Tate Archive inca din 1999, abia in acest an s-au luat la cunostinta referirile la "sculptorul cocosat" ce a lucrat la Notre Dame. In scrierile lui, Sibson il mentioneaza pe acesta sub denumirea "Le Bossu", care înseamnă, în franceză, „cocosatul”.

Victor Hugo a inceput sa scrie „Cocoșatul din Notre Dame" în 1828, iar cartea a fost publicată trei ani mai tîrziu. Autorul avea o mare aplecare spre ideea de restaurare a catedralei, arhitectura acesteia fiind o temă majoră a cărții lui Hogo. Legăturile sale strînse cu Notre Dame fac probabil ca autorul să se fi cunoscut personal cu Le Bossu, din care și-a inspirat personajul Quasimodo.

Sursa: Telegraph

Hugo, Victor. Notre-Dame de Paris: în 2 vol. / Victor Hugo; trad.: Gellu Naum. – București : Minerva, 1970.

Vol. 1. – 248 p.

Vol. 2. – 257 p.

Este considerată o dramă romantică. „Notre Dame de Paris” este povestea unei tinere prostituate, Esmeralda, care-şi exercită meseria în faţa catedralei Notre Dame. Încălcând jurămintele sfinte, arhidiaconul se îndrăgosteşte de ea şi încearcă să o seducă. Este salvată de clopotarul catedralei, diformul Quasimodo, este urmărită de poliţie şi condamnată la moarte. Acelaşi Quasimodo o răpeşte din mâinile călăului şi o ascunde în biserică. Trădată de toată lumea, tânăra este, în final, executată, în momentul în care reuşise să-şi găsească mama.

Posteritatea “Cocoşatului de la Notre Dame”

Povestea simplă şi emoţionantă a cunoscut o posteritate impresionantă. Sub titlul “Esmeralda” sau “Cocoşatul de la Notre Dame”, a fost ecranizată de nenumărate ori, de la filmul mut din 1905, la musicalul “Notre Dame de Paris” din 1999. Actori celebri au dat viaţă personajelor principale. Gina Lollobrigida, Lesley-Anne Down, Aka Noa au fost Esmeralda, iar în rolul lui Quasimodo s-au perindat Anthony Quinn sau Anthony Hopkins.

Povestea lui Hugo a fost repovestită în cele două opere “Esmeralda”, pe muzica compusă de Dargomyzhsky, respectiv Arthur Goring Thomas, în filmul Disney adaptat în manieră “Gothic”, în musicalul rock prezentat în 1998 la Seattle pe muzica lui C. Rainez Lewis.

Hugo, Victor. Lucrèce Borgia. – Paris : Libraire-Éditeur, s. a. – 148 p.

Lucrezia Borgia este o piesă în proză, de Victor Hugo, a reprezentat pentru prima dată în teatrul de Poarta Saint-Martin 02 februarie 1833.

Acesta spune povestea de Lucretia Borgia. Chiar mai mult decât în alte părţi ale Hugo, "grotesc", este dus la extrem. Afectat de eşecul de distracţie regelui anul trecut, Hugo a scris această piesă nouă, în paisprezece zile. În timpul unei lectură privat pentru cunoştinţele sale, Hugo întâlnit pentru prima dată Juliette Drouet.Camera în care a jucat un rol secundar, a fost prezentat 2 februarie 1833, cu Frederic Lemaître şi George domnişoara în rolurile de conducere, şi de această dată a câştigat un mare succes, astfel că a luat o operă Donizetti acelaşi ani, Lucrezia Borgia, Felice Romani inspirat de piesa pentru broşură.

Hugo, Victor. Théatre. En liberte. – Paris : Libraire-Éditeur, s. a. – 271 p.

Prima ediţie a Teatrului Libertatea în Victor Hugo, aşa cum el a conceput la sfarsitul exilului său în 1869. Patru drame şi comedii de cinci, în proză sau versuri, apoi redate din cauza cenzurii, dar toate au fost de atunci. Dintre cele mai sălbatice fantezii (Forest umed), a realismului cele mai mici (de intervenţie). Grotescă a unui tiran (Mangeront ei?) Pentru a nebunia de fanatism religios (Torquemada). Toate vârstele, de toate clasele societăţii: aristocraţii de persoane fără adăpost (O mie de franci recompensă). Revolta unui popor (sabie), şi că de o femeie (a doua a doua descoperiri de Gallus). Între Shakespeare şi Brecht, serie din cele mai tari piese din repertoriul universal dramatic. Acest volum conţine de asemenea: cerşetorii, Gabonus, pe marginea de lemn, a fi iubit.

Prezentarea editorului

Ediţie completă prezentată şi adnotată de Arnaud Laster. Prima ediţie a "Libertatea de Teatru" de Victor Hugo, aşa cum a conceput la sfarsitul exilului său în 1869: cinci drame şi comedii de cinci, în proză sau versuri, apoi redate din cauza cenzurii dar perfect capabil de a fi pus în scenă şi multe dintre care au fost, cu talent, de aproape un secol mai tarziu (printre altele, Hubert Gignoux, Patrice Chereau, Rene Loyon, Benno Besson, de televiziune, de John Kerchbron). Dintre cele mai sălbatice fantezii ("Forest umed"), a realismului cele mai mici ("intervenţie"). Grotescă a unui tiran ("Mangeront ei?") Pentru a nebunia de fanatism religios ("Torquemada"). Toate clasele societăţii: aristocraţii de persoane fără adăpost ("O mie de franci recompensă"). Toate vârstele: una la o sută de ani. Revolta unui popor ("sabie") şi că, de o femeie (al doilea "Două descoperiri de Gallus) Între Shakespeare şi Brecht, seria de cele mai uimitoare ale repertoriului universal dramatic.. Este Deci, teatru inovatoare:. Autorul este eliberat de toate constrângerile, scena a timpului său, ca politica, pentru că el însuşi, în exil, este gratuit El a scris aceste piese, după două lucrări colosale , "Les Miserables" şi "William Shakespeare" După cum se indică în 1869, a lui Albert editor Lacroix:. "Acestea sunt comedii de unde ne mor ("? ei Mangeront "), tragedii în cazul în care nu moare ("Slagistri", care a devenit "Sabia"). " (Sursa: http://www.amazon.fr/Th%C3%A9%C3%A2tre-en-libert%C3%A9-Victor-Hugo/dp/2070418812)

Hugo, Victor. Angelo: tyran de padoue. – Paris : Libraire-Éditeur, s. a. – 164 p.

Totul este liniştit această zi în Padova în 1549. Angelo, Guido Podesta, domneşte peste oraş. Soţia sa, Catarina, se află în camera ei, blocat de el. Angelo, el dă o petrecere în onoarea de amanta sa, La Tisbe, celebra actrita a momentului. Dar, fără conbnaître, aceste două femei, Catarina şi La Tisbe, secretul iubesc acelasi barbat: Rodolfo. Totul este, apoi, în loc de teatru. Angelo, informat de către un spion că soţia sa are un amant, o condamnă la moarte.Tisbe, Crazy in Love cu Rodolfo, află că el iubeşte Catarina. Victor Hugo este descris el de trei zile de nebunie iubire, în care fiecare personaj vrea să se salveze şi de a salva iubita sa. Lacrimare, minciuna, declaraţii false, acesta este un crossover intre constanta Angelo, Catarina şi Tisbe La. (Sursa: http://www.billetreduc.com/2756/evt.htm)

Hugo, Victor. Девяносто третий год. Эрани. – Москва : Художественнная литература, 1984 с.

Prin drama Hernani, Hugo evidenţiază repercusiunile unei iubiri duse la extrem şi dorinţa iubiţilor de a rămane împreună, cu toate că preţul plătit reprezintă viaţa. Din faptele lor reiese curajul de care dau dovadă cei doi pentru a asigura o continuitate a iubirii dintre ei, chiar şi după moarte. Este o dramă în versuri, acţiunea are loc in Franţa şi se limitează pe o scurtă perioadă de timp, relativ două zile. Piesa are ca temă iubirea, aceasta fiind dezvoltată pe mai multe planuri. Personajele care generează şi rezolvă conflictele operei sunt Doña Sol, Hernani, Don Carlos şi Don Ruy Gomez de Silva. Aceştia sunt cei care dau iubirii mai multe sensuri. Aş putea spune că denumirea relaţiei dintre cele patru personaje ar fi de „pătrat amoros”, pentru că cei trei o iubesc pe Doña Sol, dar sentimentele ei sunt împărtăşite numai lui Hernani. Acesta este un fost nobil, devenit proscris cu două obiective: răzbunare şi iubirea pentru Doña Sol. El vrea să îşi razbune tatăl care a fost ucis de tatăl lui Don Carlos, iar prin această crima, Hernani a pierdut toată averea şi titlul astfel trece de la Don Juan de Aragon la Hernani. Don Carlos este pretendent al Doñei Sol şi aspiră la tronul Spaniei. Don Ruy Gomez de Silva este un adept al onoarei, la fel ca predecesorii săi, drept urmare el încearcă să nu păteze atât onoarea lui cât şi a lor. Don Ruy Gomez este unchiul şi logodnicul Doñei Sol. (Sursa http://www.jocsecund.info/2009/11/hernani-de-victor-hugo/)

Hugo, Victor. Драмы. – Москва : Искусство, 1958. – 782 с.

În acest volum sunt incluse următoarele drame: Марьон Делорм, Эрнани, Кароль забавляется, Мария Тюдор, Анджело, тиран Падуанский, Рью Блаз.

Colecția Ideal a editurii Biovoda

În această colecție sunt incluși autorii români.

Antologie : 101 poeme / col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Ed. „Biodova”, 2011. – 108 p.
Costenco, Nicoale. 101 poeme / N. Costenco; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 100 p.
Dabija, Nicolae. 101 poeme / N. Dabija; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 95 p.
Furdui, Galina. 101 poeme / G. Furdui; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 97 p.
Josu, Nina. 101 poeme / N. Josu; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 110 p.
Loteanu, Emil. 101 poeme / E. Loteanu; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 108 p.
Mătcaș, Nicolae. 101 poeme / N. Mătcaș; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 99 p.
Epigramiști români: antologie / col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 124 p.
Proca, Ion. 101 poeme / I. Proca; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 110 p.
Tulnic, Vitalie. 101 poeme / V. Tulnic; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 102 p.
Vatamanu, Ion. 101 poeme / I. Vatamanu; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 108 p.

Vieru, Grigore. 101 poeme / Gr. Vieru; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 110 p.
Vieru, Ion. 101 poeme / I. Vieru; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 103 p.
Vodă, Gheorghe. 101 poeme / Gh. Vodă; col. red.: Mihai Cimpoi, N. Dabija, R. Cîrneci. – Chișinău : Biovoda, 2011. – 100 p.

Noutăți editoriale la BM „B.P. Hasdeu”

Anca, George. Mantra Eminescu. – Tîrgoviște : Bibliotheca, 2011. – 139 p.
Antologie de Texte Literare pentru clasele I-II. – Pitești : Nomina, 2007. – 173 p.
Baștovoi, Savatie. A iubi înseamnă a ierta. – A iubi înseamna a ierta. – București : Cathisma, 2010. – 149 p.
Baștovoi, Savatie. Audiență la un demon mut. – București : Cathisma, 2009. – 259 p.
Baștovoi, Savatie. Între Freud și Hristos. – București : Cathisma, 2008. – 158 p.
Baștovoi, Savatie. Nebunul. – București : Cathisma, 2009. – 125 p.
Baștovoi, Savatie. Pietrele vorbesc. – București : Cathisma, 2010. – 165 p.
Bianu, Corin. Poftim cultură (pe bandă rulantă)!. – Tîrgoviște : Bibliotheca, 2009. – 110 p.
Chișinăul în literatură : antologie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. – Chișinău : Grafema Libris, 2011. – 575 p.
Găvriliuț, Ioan Teodor. Poezii și îndemnuri creștine. – Zalău : Silvana, 2007. – 114 p.
Gheorghiu, C. Virgil. Ora 25. – București : Gramar, 2004. – 280 p.
Iorga, Nicolae. Oameni care au fost: prima ediție critică integrală. – S. a.: s.l., 2009. – 750 p.
Liiceanu, Gabriel. Declarație de iubire. - București : Humanitas, 2011. - 244 p.
Manea, Norman. Plicul negru : roman. – Iași : Polirom, 2010. – 403 p.
Miloș, Ion. O altă lume am visat: antologie. – Chișinău : Litera, 2000. – 359 p.
Mocanu, Augustin. Floare de rai. – Zalău : Silvana, 2004. – 265 p.
Paraschivescu, Radu. Ghidul nesimțitului: cartea care te face să te simți. – București : Humanitas, 2011. – 189 p.

Păunescu, Valentin. Privind înapoi cu luciditate. – Craiova : s. a., 2010. – 827 p.
Pîrvulescu, Ioana. Întoarcerea în Bucureștiul interbelic. – București : Humanitas, 2009. – 347 p.
Romanțe și cîntece de petrecere: versuri. – Chișinău : Litera, 1997. – 156 p.
Săuca, Daniel. Voi chiar vorbiți și în numele meu? – Zalău : Caiete Silvane, 2009. – 134 p.
Silvestri, Artur. – Apocalypsis cum figuris : șapte nuvele fantastice cu prolog și epilog. – București : Carpathia, 2009. – 202 p.
Stan, Mihai. Exodul. Clonue 2. – Tîrgoviște : Bibliotheca, 2011. – 189 p.
Stănescu, Nichita. Leoaică tînără, iubirea. – Ploiești : Libertas, 2004. – 69 p.
Stoicescu, Adina. Între lacrimi și zîmbet : versuri. – Cluj-Napoca : Etnograph, 2003. – 70 p.
Strîmbeanu, Nicolae. Turnul de apă. – București : Humanitas, 2008. – 178 p.
Țopa, Efimia. Grădini patriarhale. – Chișinău : Prut internațional, 2009. – 83 p.

Critica literaturii române, listă de recomandare.

Busuioc, Nicolae. Basarabia de suflet. – Chișinău : Știința, 2010. – 189 p.
Cimpoi, M. Critice : în vol. – Craiova : Fundația Scrisul Românesc.
Vol. 7. – 2008. – 196 p.
Colesnic, Iurie. – Timp și istorie: autori de la „Viața Basarabiei”. – Chișinău : Grafema Libris, Ulysse, 2011. – 440 p.
Dicționarul scriitorilor români din Basarabia : 1812-2010. – Chișinău : Prut Internațional, 2010. – 599 p.
Palladi, Tudor. Între aspirație și inspirație: modele și forme moderne. – Chișinău : Magna Princeps, 2011. – 96 p.
Ungheanu, Mihai. Holocaustul culturii române : 1944 – 1989. – S. l.: Editura D.B.H., 1999. – 469 p.

Domeniul Ştiintelor sociale la bibliotecă

În luna noiembrie a anului 2011 la Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" Au fost achiziţionare un set de cărţi din domeniul Ştiinţelor sociale: politologie, economie, marcheting, antreprenopriat etc. ÎN acest sens vă oferim o listă de recomandare în acest sens prezentîndu-vă cărţile din acest domeniu:


Economie socială şi antreprenoriat: o analiză a sectorului nonprofit / Mihaela Vlăsceanu. – Iaşi : Polirom, 2010. - 214 p.
Chang, Ha-Joon. 23 de lucruri care nu ţi se spun despre capitalism / Ha-Joon Chang; trad.: Doris Mironescu. – Iaşi : Polirom, 2011. - 288 p.
Boza, Mihaela. Atitudinile sociale şi schimbarea lor / Mihaela Boza; pref. De Adrian Neculau. – Iaşi : Polirom, 2010. - 215 p.
Gavreliuc, Alin. Psihologie interculturală: repere teoretice şi diagnoze româneşti / Alin Gavreliuc. – Iaşi: Polirom. 2011. - 367 p.
Introducere în sociologia corpului : teme, perspective şi experienţe întrupate / coord.: Laura Grunberg. – Iaşi : Polirom, 2010. – 311 p.
Kideckel, David A. România postsocialistă: munca, trupul şi cultura clasei muncitoare / David A. Kideckel; trad.: Şerban Văetişi. – Iaşi : Polirom, 2010. – 272 p.
Muntean, Ana. Violenţă, traumă, rezilenţă / Ana Muntean, Anca Munteanu. – Iaşi : Polirom, 2011. – 343 p.
Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu / coord.: Corina Doboș. – Iaşi: Polirom.
Vol. 1: – 2010. – 375 p.
Preda, Alex. Introducere în sociologia pieţilor : informaţie, cunoaştere şi viaţă economică / Alex Preda; trad.: Miruna Andriescu. – Iaşi : Polirom, 2010. – 279 p.
Sociologie / coord.: Lazăr Vlăsceanu. – Iaşi : Polirom, 2011. – 935 p.
Cioran şi Securitatea / ed. îngriijită şi pref. De Stelian Tănase – Iaşi : Polirom, 2010. – 360 p.
Asistenţa socială a grupurilor de risc / coord.: Doru Buzducea; pref. De Malcolm Payne – Iaşi: Polirom, 2010. – 896 p.
Prădătorii de la Kremlin (1917-2009) / Helene Blanc, Renata Lesnik; trad. din lb. fr.: Ioan T. Biţa. – Chișinău: Cartier, 2011. – 448p. – (Colecţia “Cartier istoric”).
Dungaciu, Dan. Basarabia e România? – dileme identitare şi (geo)politice în Republica Moldova / Dan Dungaciu. – Chișinău : Cartier, 2011. – 464 p.
Goldberg, Jonah. Fascismul liberal : istoria secretă a stângii americane de la Mussolini la politica semnificaţiei / Jonah Goldberg; trad.: Cristina Olariu ; pref.: Dragoş Paul Aligică. – Iaşi : Polirom, 2010. – 504 p.
Mongrenier, Jean–Sylvestre. Rusia ameninţă oare Occidentul? / Jean–Sylvestre Mongrenier; – Chișinău: Cartier, 2010. – 216 p.
Moraru, Anton. Integrarea europeană: retrospectivă istorică / Anton Moraru; red. şt.: Anatol Petrencu. – Chișinău: Labirint, 2007. – 52 p.
Pavel, Dan. Democraţia bine temperată / Dan Pavel. – Iaşi: Polirom, 2010. – 200 p.
Preda, Cristian. Introducere în ştiinţa politică / Cristian Preda. – Iaşi : Polirom, 2010. – 288 p.

Ştiinţa politică: o întroducere / Michael G. Roskin, Robert L. Cord, James A: trad. de Teodora Moldovanu. – Iaşi : Polirom, 2011. – 415 p.
Andreescu, Gabriel. Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă / Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds.). – Iaşi : Polirom, 2010. Vol. 1: – 431 p.
Ungureanu, Radu-Sebastian. Securitate, suveranitate şi institutul internaţionale: crizele din Europa de Sud-Est în anii 90 / Radu-Sebastian Ungureanu; pref.: Andrei Miroiu. – Iaşi : Polirom, 2010. – 240 p.
Tismăneanu, Vladimir; Vasile, Cristian. Perfectul acrobat.
Leonte Răutu, măştile răului / Vladimir Tismăneanu, Cristian Vasile. – Bucureşti: Humanitas, 2008. – 464 p.


Natalia Necoară

Să înţelegem filosofia

Bejan, Petru. Critica filosofiei pure / P. Bejan. – Iași : Editura Fundației „AXIS”, 2000. – 292 p.
Capcelea, Valeriu. Etica și conduita umană / Valeriu Capcelea. Chișinău : Arc, 2010. – 325 p.
Dragomir, Alexandru. Crase banalități metafizice. – București : Humanitas, 2008. – 260 p.
Dragomir, Alexandru. Semințe. – București : Humanitas, 2008. – 267 p.
Idel, mosche. Fiul lui Dumnezeu și mistica evreiască / M. Idel; trad.: M.-M. Anghelescu. – Iași : Polirom, 2010. – 711 p.
Jankélévitch, Vladimir. Curs de filosofie morală / V. Jankélévitch; text stabilit, adnotat și prefațat de F. Schwab; trad.: A. Șerban. – 240 p.
Morus, Thomas. Utopia / T. Morus; trad.: Elefterie și Șt. Bezdechi; ed. Îngrijită și prefațată: Ion Acsan. – București : Mondero, 2003. – 153 p.
Eco, Umberto. Kant și ornitorincul / U. Eco; trad.: Ș. Mincu – Iași : Polirom, 2010. – 483 p.
Petreu, Marta. Despre bolile filosofilor. Cioran. – Iași : Polirom, 2008. – 125 p.
Silvestris, Bernardus. Cosmografia / B. Silvestris; trad.: A. Palanciuc și Florina și Ion; table chronologic și indici: A. Palanciuc; st. introd.: M. Lemoine; postfață: Jean Jolivet. – Iași : Polirom, 2010. – 294 p.
Vasiliu, Anca. Despre diafan / prefață: J. Jolivet; trad.: I. Antoniu. – Iași : Polirom, 2010. – 380 p.