Maugham, William Somerset. Robie / W . Somerset Maugham; trad. şi note: Andrei Bantaş. - Iaşi: Polirom, 2008. - 870 p.

Prima ediţie: 1915. Titlu original: Of Human Bondage.

Cel mai cunoscut roman al lui Maugham se bazează pe experienţele autorului. Scris la persoana a treia, cu un ritm lent şi o structură episodică, el filtrează totul prin conştiinţa dominatoare a protagonistului, Philip Carey, a cărui evoluţie din copilărie dificilă, începînd cu viaţa grea din şcoală (cînd Carey este batjocorit pentru piciorul său strîmb), continuîd cu pierderea treptată a credinţei religioase şi cu dorinţa puternică de a cunoaşte lumea prin propriile forţe.
Mai presus de orice, romanul se concentrează pe descoperirea întelesului existenţei umane într-o lume ce pare să nu aibă nici unsens. Carey este convins că vieţile celor din jurul său sunt pline de suferinţă, adesea sordide şi în general lipsite de sens, iar propriile experienţe par să confirme acest diagnostic cinic. El nu renunţă la dorinţa de a se lupta cu vicisitudinile sorţii şi de a-şi continua propria filosofie.
Publicat pentru prima oară în 1915, romanul Robie, cu un pronunţat caracter autobiografic, îmbină valorile moştenite din epoca victoriană cu ironia şi viziunea sumbră specifice literaturii din primele decenii ale secolului XX. Lipsită de sentimentalism, dar nu şi de sensibilitate, această carte este reprezentarea cea mai complexă a credinţei lui Maugham în libertatea fizică şi spirituală, o temă care nu a părut nicicînd mai actuală decît acest nou început de mileniu. Carin Companick

Fielding, Helen. Bridget Jones: La limita raţiunii / Helen Fielding; traducere şi note de Dora Fejes. - Iaşi: Polirom. 2006. - 495 p.

Dacă la sfîrşitul Jurnalului său Bridget Jones îşi găsise în sfîrşit perechea, în persoana avocatului de succes Mark Darcy, în Bridget Jones: La limita raţiunii (1999) simpatica noastră eroină realizează că iubirea nu este un panaceu. Între înfulicarea delicioaselor bomboane de ciocolată CAdbury şi îndepărtarea Rebeccăi, ticăloasa care abia aşteaptă să pună mîna pe iubitul ei, Bridget se afundă în lectura cărţilor self-help. În final, după ce ne dă palpaţii serioase în momentul în care poliţia thailandeză o arestează pentru posesie de droguri, Bridget scapă cu faţa curată, nu înainte de a ne sugera că mai există în viaţă şi alteva în afară unei slujbe plicticoase şi a unui iubit bun la pat.

Fielding, Helen. Jurnalul lui Bridget Jones / Helen Fielding; trad. şi note de Dora Fejes, postfaţă de Maria-Sabina Draga

Titlu original: Bridget Jones's Diary.
În anul 1996, ziarista Helen Fielding dă lovitura de piaţă cu romanul Jurnalul lui Bridget Jones, vîndut în milioane de exemplare în întreaga lume. Ecranizarea realizată de Universal Picture în 2001, cu Renee Zellweger, Hugh Grant şi Colin Firth în rolurile principale, în regia lui Sharon Maguire, se bucură, de asemenea, de mare succes. În 1999, Helen Fielding continuă jurnalul simpaticului său personaj cu romanul Bridget Jones: La limita raţiunii apărut, de asemenea, la Editura Polirom. Filmul omonim, cu aceeaşi echipă celebră, a fost terminat în 2003.
Scris sub forma însemnărilor zilnice - de un comic absolut irezistibil! - ale unei femei "de treizeci şi ceva de ani", în luptă cu singurătatea, kilogramele în plus, fumatul, alcoolul şi avansurile şefului, Jurnalul lui Bridget Jones a devenit o carte-cult pentru tinerii de pretutindeni. Satiră îndrăzneaţă a relaţiilor umane din zilele noastre, romanul este gustat de publicul cititor de toate vîrstele.

Henderson, Lauren. Rochia neagră de latex / Lauren Henderson; trad. din limba engleză de Silvia Popescu. - Iaşi: Polirom, 2007. - 371 p. [Col. CHIC]

Titlu original: Black Rubber Dress
Cool, incisivă, descurcareaţă în situaţii periculoase, Sam Jones atrage problemele în jurul său la fel de inevitabil cum îi atrage pe bărbaţi. Rochia neagră de latex o surprinde în momentul cînd viaţa ei ia o întorsătură neaşteptată în urma unei comenzi din partea băncii Mowbray Steiner, care o duce pe locuitoarea cartierului Camden în vîrtejul high-life-ului, o lume în care crimele şi consumul de droguri se ţin lanţ. Fire puternică şi voluntară, dar departe de a fi feministă, Sam îşi trăieşte viaţa la cote de maxim pericol, încercînd să rezolve o serie de asasinate între partide toride de sex şi petreceri de bancheri şi hipioţi. Prinsă în mijlocul unei intrigi încurcate ce presupune şantaj şi consum de droguri, înconjurată de anorexice de la Sloane, de oameni de afaceri şi de mîncăruri scumpe, Sam nu se simte în largul ei; şi, pe măsură ce numărul morţilor creşte, îşi dă seama că propria ei viaţă se află în pericol.