Giurescu, Constantin C. Istoria românilor: în 3 vol.: - Bucureşti : All, 2007.

Volumele în cauză este începutul unei lucrări care va îmbrăţişa întreaga istori a poporului român, din cele mai cvechi timpuri pînă la unirea României Mari. Lucrarea Istoria românilor are trei volume în care sunt tratate subiecte din cele mai vechi timpuri pînă în prezent. Sunt informaţii actuale şi utile
Vol. I : Din cele mai vechi timpuri pînă la moartea lui Alexandru cel Bun. – 454 p.
După cum ne sugerează chiar şi titlul volumului, în această carte se reflectă istoria poporului român de la primele atestări, influenţa romanilor, slavilor, bulgarilor la întemeierea ţărilor româneşti, întemeietorii, primii domnitori etc.
Vol. II : De la Mircea cel Bătrîn şi Alexandru cel Bun pînă la Mihai Viteazul. - 528 p.
În acest volum se menţionează diverşi domnitori ai Ţărilor Române cum ar fi: Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Radu cel Mare, organizarea Ţărilor Române: domnul, organizarea administrativă, dregătorii, oraşele sau tîrgurile, satele, viaţa economică, arta etc.
Vol. III : De la moartea lui Mihai Viteazul pînă la sfîrşitul epocii fanariote (1601-1821). – 780 p.
Volumul în cauză se împarte în două părţi în care cuprinde istoria politică între 1601 şi 1821 respectiv instituţiile şi cultura în aceeaşi perioadă de timp.
Autorul reflectă domnia diferitor domnitori ai ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei cum ar fi Radu Şerban, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brăncobeanu, Şerban Cantacuzino, epoca fanariotă şi domnitorii ei etc.
La finalul fiecărui volum sunt incluse ilustraţii şi hărţi.

Sursa imaginii: anticariatsophia.ro

Delorme, J. Marile date ale timpurilor moderne. – Bucureşti : Pro Editură şi Tipografie, 2009. – 116 p.

Titlu original: Les grandes des temps modernes
Autorul cărţii vine cu diferite date cronologice din perioada modernă, în ordine cronologică, în care este explicat şi evenimentul care a avut loc într-una din ţările moderne.
La începutu cărţii este dată o notă explicativă precum că:
1521. – este data unui eveniment;
c. 1524. – dată nesigură sau aproximativă;
<1509-1549>. – interval de desfăşurare al unui eveniment;
1523. – Trimite la rubrica corespunzătoare datei indicate (N. B. Această dată nu este neapărat cea a evenimentului care a motivat trimiterea).
(a) Într-o rubrică, trimitere la unul dintre paragrafele notiţei corespunzătoare.
(Sursa imaginii: www.pravalia cu carti.ro)

Theodorescu, Răzvan. Civilizaţia românilor între medieval şi modern: orizontul imaginii: 1550-1800. - Iaşi: Princeps Edit, 2006. - 517 p.

Despre aceasctă carte:

Există cîteva pasaje, în sinteza ultimă de istorie a românilor datorată învăţatului, unde opiniile sale sunt întrevăzute cu limpezime. Dincolo de împrejmurarea că unul dintre volumele acesteia debutează cu evocarea evenimentelor şi a oamenilor de la mijlocul veacului al XVI-lea - "secol de istorie modernă faţă de evul mediu ce fusese pînă atunci" -, pentru Iorga expresiile ideologice ale unor fapte politice din vremea lui Mihai Viteazul sau a ultimilor Mihneşti domnind la Bucureşti şi Iaşi aparţineau unei alte ordini decît aceea medievală,ţintind la forme monarhice moderne: astfel, celebrul fiu al lui Pătraşcu cel Bun, cucerind Moldova "se ţinea la ideia, nouă, stăpînirii ambelor ţări româneşti de aceeaşi familie, rezultat al unei conştiinţi naturale în sensul modern", în timp ce, spre 1620, odată cu Radu Mihnea - a cărui politică, atitudine şi orientare culturală ăşi găseau originile în epoca domniilor muntene şi moldovene ale strămoşilor săi imediaţi, Alexandru al II-lea Mirce şi Petru Şchiopul, dintr-a doua parte a secolului al XVI-lea - "un întreg capitol de ev mediu se încheie...", căci "în forme ca ale Apusului, de strictă ordine de stat, el inaugura în ambele ţări un regim, imitat de toţi urmaşii, care e al monarhiei moderne".