Etichete şi obiceiuri ale statelor lumii

Fiecare ţară are cultura ei şi se distinge cu nişte obiceiuri ori superstiţii de alte ţări. Cunoaşterea unor tabieturi a ţării pe care vrem să o vizităm ori evitarea unor gafe în cazul încare avem parteneri personalul unei companii din Franţa, Marea Britanie, Rusia e bine să-i cunoaştem.
Aşa că în continuare vă prezentăm cîteva cărţi care vă vor ajuta să cunoaşteţi cultura diferitor ţări. Dar, înainte de a pleca într-o ţară din cele care vi le prezentăm în continuare, nu uitaţi să luaţi Paşaportul cu DVS!
Fiecare carte include următoarele capitole:
1. Cadrul general vorbeşte despre realităţile ţării; poporul spaniol; clişeele culturale; diferenţe regionale;
2. Mediul de afaceri relatează despre guvernul şi afacerile; mediul de lucru; femeile în lumea afacerilor; întîlnirile de afaceri; negocierile cu parteneri spanioli etc;
3. Obiceiurile şi eticheta. Acest capitol oferă informaţii cu privire la nume şi formule de adresare, stiluri de comunicare; obiceiuri, ţinută, viaţa socială, cum să-i „citeşti” pe spanioli; primirea oaspeţilor;
4. Informaţii suplimentare şi anume expresii de bază în limba spaniolă, corespondenţa, numere utile, adrese pe internet.

Novas, Himilce. Paşaport Spania: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Spania / trad.: Oana Popescu. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2000. – 94 p.

Această carte te va ajuta să eviţi gafele; să cunoşti valorile şi tradiţiile spaniolilor; să înţelegi motivele care stau în spatele acţiunilor lor; să-ţi dezvolţi un stil de negociere eficient.
Date generale:
Denumirea oficială: Regatul Spaniei;
Suprafaţa: 504.784 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Madrid; 2,9 milioane locuitori;
Altitudne: maximă – Mulhacén, 3,478 m, minim – nivelul mării, de-a lungul coastelor
Populaţia: Numărul de locuitori (1996): 39.887.240;
Limba oficială: spaniola castiliană;
Religia: romano-catolicismul.




Flamini, Roland. Pașaport Germania: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Germania / trad.: Cristina Dogaru. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.

Această carte te va ajuta să eviţi gafele; să cunoşti valorile şi tradiţiile spaniolilor; să înţelegi motivele care stau în spatele acţiunilor lor; să-ţi dezvolţi un stil de negociere eficient.
Date generale:
Denumirea oficială: Bundesrepublik Deutschland;
Suprafaţa: 355.744 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Berlin;
Populația: 81.087.506 locuitori;
Limba oficială: germana;
Religia: romano-catolicismul (37%), protestantă (45%), altele (18%).






Gioseffi, Claudia. Pașaport Italia: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Italia / trad.: Margareta Boacă. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.
Date generale:
Denumirea oficială: Republica Italia;
Suprafaţa: 301.225 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Roma;
Populația: 57 milioane;
Limba oficială: italiană;
Religia: romano-catolicismul;





Li, Jenny. Pașaport China: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în China / trad.: Cristina Dogaru. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.

Denumirea oficială: Republica Populară China;
Suprafaţa: 9.596.960 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Beijing;
Limba oficială: chineza;
Religia: romano-catolicismul;






Harper, Timothy. Pașaport Marea Britanie: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Marea Britanie / trad.: Cristina Dogaru. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.

Denumirea oficială: Regatul Unit al Marii Britanii
Suprafaţa: 244.820 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Londra;
Limba oficială: engleza, velșa, gaelica etc.;
Religia: anglicană, romană-catolică, presbiteriană;







Kissel, Natalia. Pașaport Polonia: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Polonia / trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2001. – 94 p.

Denumirea oficială: Republica Polonia
Suprafaţa: 304.510 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Varșovia;
Limba oficială: poloneza;
Religia: romană-catolică, protestanți, ortodocși și unitarieni, mozaici






Mitchell, Charles. Pașaport Rusia: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Rusia / trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2000. – 94 p.

Denumirea oficială: Federația Rusă
Suprafaţa: 17.075.400 km2;
Capitala: Moscova;
Limba oficială: rusa;
Religia: ortodoxă rusă, islamică, protestantă, iudaică






Grzeskowiak, Andrew. Pașaport Hong Kong: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Hong Kong / trad.: Oana Popescu. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2001. – 94 p.

Date generale:
Denumirea oficială: Hong Kong;
Suprafaţa uscatului: 1060 km2;
Cel mai mare oraş: Kowloon;
Populația: 6.706.965 (1998);
Religia: budismul, taoismul și confucianismul 90%, creștinismul 10%;




Rosenthal, Donna. Pașaport Israel: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Israel / trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2002. – 94 p.
Denumirea oficială: Israel
Suprafaţa: 21.501 km2;
Capitala: Tel Aviv;
Limba oficială: ebraica nouă și araba;
Religia: iudaism, islamismul
Joseph, Nadine. Pașaport Franța: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Franța / trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2000. – 94 p.
Denumirea oficială: Franța
Suprafaţa: 545.630 km2;
Capitala: Paris;
Limba oficială: franceza;
Religia: romano-catolică 90%, musulmană 5%, protestantă 2%, iudaică 1%

Folclor literar pentru copii: clasele I-IV / F. Ancuţă, A. Arghirescu, I. A. Stănescu, ... – Bucureşti: Ştefan, 2005. – 124 p.

Obiceiurile şi tradiţiile unui popor sunt elemente specifice, ceea ce face unic fiecare cultură în parte. Cunoaşterea identităţii este un rău necesar, însă pentru acest fapt e necesar cunoaşterea folclorului de la o vîrstă frageră, fapt valabil şi în cazul poporului român. Astfel, lucrarea în cauză a fost alcătuită în scopul de a familiariza copiii cu folclorul românesc. După cum afirmă şi autorii cărţii – „am inclus în lucrare cîntece-formulă, create din dorinţa copilului de a influenţa apariţia unor fenomene din natură, recitativele-numărători, care mijlocesc desemnarea conducătorilor unui joc sau înlăturarea jucătorilor de prisos, proverbe, zicători şi ghicitori. În ciclul obiceiurilor tradiţionale româneşti, ce conţin o varietate de datini şi manifestări cu o amplă desfăşurare în viaţa satului, un loc deosebit îl ocupă obiceiurile de iarnă, prin intermediul cărora copiii au posibilitatea să-şi manifeste preocupările şi personalitatea specifică.”
Această carte este utilă tuturor celor interesaţi de folclor, inclusiv învăţătorii, care „pot găsi materiale ilustrative pentru temele de tratat la orele de curs, precum şi creaţii pentru îmbogăţirea repertoriului la diferite serbări şcolare.”

24 februarie este ziua Dragobetelui, zeu al tinereţii, al dragostei şi al bunei dispoziţii.

24 februarie este ziua Dragobetelui, unde acesta e zeu al tinereţii, al dragostei şi al bunei dispoziţii.
Conform tradiţiilor, de Dragobete fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi, dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântand şi căutand primele flori de primavară. Fetele strîngeau în această zi ghiocei şi viorele pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra pînă la Sânziene, cînd le aruncau în apele curgatoare.
Un alt obicei e că în dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere strîngeau zăpada proaspată, o topeau şi se spălau cu apa obţinută, crezând că vor avea părul şi tenul placut admiratorilor.
Această întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată petrecere, fiind o sărbătoare a tinerilor care ieşeau la o horă în sat.
Dragobetele era sărbatorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se consideră că el este fiul Dochiei şi primul deschizator de primavară.
Obiceiurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerabdare de toţi tinerii au fost în bună parte uitate, păstrîndu-se doar în amintirea bătrînilor. În ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvîrşire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfînt Valentin care nu are nici o legatură cu spiritualitatea românească.
În prezent, tradiţiile naţionale sunt uitate. Doar bunicii noştri, stînd „la gura sobii” pot să ne vorbească de aceste obiceiuri uitate deja.
În colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” am găsit cîteva cărţi şi articole din ediţiile periodice care fac referinţă la sărbătoarea Dragobetelui: semnificaţie, istorie, tradiţii/obiceiuri.

Ghinoiu, Ion.Obiceiuri populare de peste an: dicţionar.- Bucureşti: Ed. Fundaţiei culturale Române, 1997.- 285 p.
Dicţionarul în cauză face trimitere la sărbătoarea de Dragobete şi care este definit în felul următor:
Dragobete 1. Zeul tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 şi 28 februarie; 1 şi 25 martie), patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile romîneşti. În unele tradiţii Dragobete este condiderat cap de primăvară, Cap de vară, fiu al – Babei Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional - Lăzărică. Dragobete este indentificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă (Muntenia, Dobrogea, Oltenia , Transilvania). 2. Sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaş nume.
Dragobete cap de primăvară - divinitate populară, sinonim cu – Dragobete celebrat la 1 martie, deschzător de primăverii, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile romîneşti.

Dragobete cap de vară - divinitate populară, sinonim cu – Dragobete fiul - Dochiei, deschizător al verii, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.


Cristea, Julia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri....- Bucureşti: Oscar print, 2002.-369 p.

Dragobetele nostru stăbun

Este păcat că a intrat de mult în uitare Dragobete zis şi Dragomir Iova, Ivan Dagobete, Cap de Primăvară - tînărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei milenare romîneşti, un corespondent similar divinităţilor antice ale dragostei şi naturii, precum Adonis, Eros. Telepinus, Osiris, Cupidon, Kupalo. S- a emis ipoteza că Dragobetele poate fi “ înrudit ” cu zeii străvechi greco- romani de tipul lui Pan, care are picioare, coarne şi blană de ţap ce dănţuia primăvara prin pădure. Dragobetele era indentic cu Năvalncu- un personaj similar din folclorul românesc, un tînăr iubăreţ, focus, înflăcărat, care năucea minţile fetelor şi nevestelor tinere şi pentru acea Maia Domnului l-a pedepsit, transformându-l într-o plantă cei poartă numele, folosite în vrăjile de dragoste.

Verdeş, Eudochia. Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei : Preocupările vârstei de răspîntie // Florile dalbe. - 2009. - 19 febr.

Articolul dat ne vorbeşte despre sărbătoarea Dragostei şi bunăvoineţei şi că anume ca această sărbătoare ştie să descopere misterele dragostei şi celor îndrăgostiţii.

Cireş, Serghei protoiereu; Deliu, Ludmila ziarist
Dragobete şi credinţa creştină : [interviu cu protoiereul S. Cireş] ; Deliu, Ludmila ziarist // Ziarul Liber . - 2009. - 17 febr.(Nr 70) . - P. 4.

În interviul acordat Ziarului Liber, protoiereul Sergiu Cireş vorbeşte despre ceea ce crede obiceiurile de Dragobete, originea lui şi influenţele creştine a sărbătorii.

Mârza, Adriana
Dragobetele şi literatura :[despre sărbătoarea petrecută la Liceul, "Dante Alighiei" din capitală] // Lit. şi arta . - 2008. - 28 febr.(Nr 9) . - P. 6

În acest articol se vorbeşte despre organizarea sărbătorii Dragobetelor la Liceul "Dante Alighieri" din Chişinău, precum şi impresiile copiilor vizavi de sărbătoarea în cauză.

Dragobetele [sărbătoarea dragostei la români] // Flux : ed. de vineri . - 2008. - 22 febr. (Nr 7). - P. 8

Dragobetele este săbătoarea dragostei, dar a celor îndrăgostiţi. În tradiţia populară a românilor există multe obiceiuri frumoase, care, din păcate, în prezent nu sunt cunoscute respectiv sunt date uitării.

Sîrbu, Svetlana. Ziua Sfîntului Valentin şi Dragobetele : [14 februarie şi 24 februarie] // Făclia . - 2008. - 02 febr.(Nr 5) . - P. 11

Două sărbători: prima care are priză la public în timp ce a doua este lăsată în umbră. Pentru care sărbătoare ar trebui să optăm?

Vasilache, Raisa. Dragobetele : [despre Dragobetele sărbătoarea dragostei, obiceiuri, datini străvechi] // Lit. şi arta . - 2008. - 21 febr.(Nr 8) . - P. 8

Raisa Vasilache, în articolul său, abordează un subiect de actualitate – Dragobetele – menţionînd sărbătoare în sine, care se uită, obiceiurile uitate, încercînd să scoată în evidenţă datinile străvechi şi să reactualizeze ceea ce e deja uitat.

Maria Bivol, bibliotecar

Datcu, Iordan. Dicţionarul etnologilor români : în vol. - Bucureşti : Ed. SAECULUM I.O. - Vol. 1. - 1998. - 320 p.

Volumul 1 al Dicţionarului etnologilor români constituie ultima treaptă a instrumentelor de lucru necesare a acestui domeniu. Istoria folcloristicii noastre confirmă pe deplin locul indispendabil ce revine feluritelor ei instrumente de investigaţie. Lexiconul de faţă, operă de pionerat în cultura noastră, reprzintă o lucrare solidă, excelent documentală, ţinînd cumpăna dreaptă între datele biografice strict necesare, exegeza critică pertinentă şi informaţia bibliografică aproape completă. Dicţionarul etnologilor români reprezintă oglinda fidelă, clară, a folcloristicii româneşti de la orgini pînă în 1998 şi o sursă preţioasă de informaţie şi exegeză, neegalată pînă acum afirmă prof. univ. Nicolae Constantinescu. Volumul 2 al Dicţionarului etnologilor români însumează aproape 800 de articole despre etnologii români (din ţară şi din afara hotarelor actuale), dar şi despre etnologii străini care s-au arătat preocupaţi de ethnosul românesc, Dicţionarul de faţă constituie - prin amploarea şi impresionantul fond documentar oferit cititorilor - o veritabilă enciclopedie, unică în literatura de specialitate.

(Sursa imaginii: http://www.miracol.ro/)