Constantin Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderența imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa, Brâncuși a oglindit felul de a gândi lumea a țăranului român. Prin obârşia sa țărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncuşi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
Născut în data de 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae şi Maria Brâncuși, ca mai tîrziu la 61 de ani pe data de 16 martie 1957 să se stingă din viaţă la ora 2 dimineaţa, iar în data de 19 martie să fie înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
În contextul că are 135 de ani de la naştere, ne-am propus să elaborăm o expoziţie virtuală, oferindu-vă astfel nişte puncte de reper despre Constantin Brîncuşi.
Sursa imaginei:westminster.edu
Daba, Dumitru.Brâncuşi.-Timişoara: Ed. de vest, 1995.- 351 p.
“Opera acestui mare sculptor se află acum în faţa lumii şi este pusă alăturea de marele mituri stimulatoare de noi idei, de înfăptuiri artistice neaşteptate, surprinzătoare. Pentru sculptorii din întreaga lume, dar mai cu seamă pentru noi, Brâncuşi este şi va rămîne un îndreptar estetic, aşa precum a fost şi mai este Eminescu pentru poezie sau Enescu pentru muzică. Problemele materiei, spaţiul cucerit de forme şi ritmuri, toate vor deveni bunuri culturale accesibile.... ”
Daba, Dumitru. În căutarea lui Brâncuşi. - Timişoara: Facla, 1989. - 251 p.
Daba în lucrarea dată face o trimitere la lucrările lui Brâncuşi, care cu ani în urmă aveau viaţă de a impresiona de a ne apropia de aceste realităţi fascinante şi de a da viaţă în opera sculpturului Constantin Brâncuşi. Lucrarea nu este o popularizare ea năzueşte către o sinteză critică sau mai bine spre un punct de vedere inedit. Este o încercare de re-cunoaşterea vieţii şi a operei brâncuşene; fapt necesar , deoaraece noi credem că problema descifrării „misterului Brâncuşi” este şi azi la fel de actuală ca şi în urmă cu decenii.
Fondane, Benjamin. Brâncuşi.- Cluj- Napoca: Limes, 2008.- 101 p.
Prin acest eseu, publicat în 1929, Benjamin Fondane înscrie arta lui Brâncuşi într-un curent subversiv de cultură. Neaderată la istorie, creaţia refuză simbolismul arteiclasice. Opera nu propune un act de reprezentare, ci o revelaţie. De aici decurge importanţa discontinuităşii intorodusă de formele artei primitive şi în special de aşa – numita artă „neagră” eterogenă prin raportare la istoria artei accidentale.
Georgescu- Gorjan, Ştefan. Amintiri despre Brâncuşi.- Craiova: Scrisul Românesc, 1988.- 229 p.
În lucrarea dată sunt prezentate toate datele depre lucrările lui Brâncuşi despre proectele sale mai sunt prezentate şi imagini cu lucrările lui schiţe de lucru şi chiar unele estimări matematice ceia ce ţine de calcule de dimensiuni şi forma lor de proectare şi organizare.
Sursa imaginei:neodown.ro
Geist, Sidney. Brâncuşi/ Sărutul.- Bucureşti: Meridiane, 1982.- 152 p.
Lucrarea lui Brâncuşi Sărutul a constituit obectul unei monografii al publicului românesc. Interpretarae lui Sidney Geist e unul dintre cei mai avizaţi brâncuşologi, el însuşi sculptor, se citeşte cu plăcerea unei pasionate istorii, sugestive vizual, ajutate cu o bpgăţie densă a asocierii de idei şi imagini, comparaţii şi analize reliefante. Circulaţia vie a ideilor acoperă o vastă arie de cunoaştere şi intuire a valorilor sculpturii. Ea dovedeşte o vibraţie intelectuală vie, deschisă la nou.
Brezianu, Barbu. Brâncuşi în România. - Bucureşti: Ed. Academiei Republicii socialiste România, 1976. - 342 p.
Lucrarea dată încearcă să reconstitue cît mai precis şi mai probabil istoricul operelor lui Constantin Brâncuşi - sculpturi, desene şi lucrări artizanale – aflate în România. Lucrarea dată reprezintă un album în care sunt reprezentate toate lucrările de cea mai înaltă talie.
Sursa imaginei:allvoices.com
Chirescu, A. Brâncuşi. - Bucureşti:Litera, 1972.- 116 p.
Opera dată constitue o gamă de poeme care sunt dedicate lui Brâncuşi cît şi operei sale.
Maria Bivol, bibliotecar
