Despre aceasctă carte:
Există cîteva pasaje, în sinteza ultimă de istorie a românilor datorată învăţatului, unde opiniile sale sunt întrevăzute cu limpezime. Dincolo de împrejmurarea că unul dintre volumele acesteia debutează cu evocarea evenimentelor şi a oamenilor de la mijlocul veacului al XVI-lea - "secol de istorie modernă faţă de evul mediu ce fusese pînă atunci" -, pentru Iorga expresiile ideologice ale unor fapte politice din vremea lui Mihai Viteazul sau a ultimilor Mihneşti domnind la Bucureşti şi Iaşi aparţineau unei alte ordini decît aceea medievală,ţintind la forme monarhice moderne: astfel, celebrul fiu al lui Pătraşcu cel Bun, cucerind Moldova "se ţinea la ideia, nouă, stăpînirii ambelor ţări româneşti de aceeaşi familie, rezultat al unei conştiinţi naturale în sensul modern", în timp ce, spre 1620, odată cu Radu Mihnea - a cărui politică, atitudine şi orientare culturală ăşi găseau originile în epoca domniilor muntene şi moldovene ale strămoşilor săi imediaţi, Alexandru al II-lea Mirce şi Petru Şchiopul, dintr-a doua parte a secolului al XVI-lea - "un întreg capitol de ev mediu se încheie...", căci "în forme ca ale Apusului, de strictă ordine de stat, el inaugura în ambele ţări un regim, imitat de toţi urmaşii, care e al monarhiei moderne".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu