Andrievschi, V. Campania electorală eficientă : teorie şi practică / V. Andrievschi, B. Ţîrdea. – Chişinău : Elan Poligraf, 2010. – 368 p.

Lucrarea de faţă reprezintă o încercare de studia şi e generaliza tehnologiile electorale utilizate în spaţiul postsovietic, în special în Republica Moldova, Rusia, Ucraina şi în România din perspectiva experienţei universale în domeniu. Abordarea unui astfel de subiect nu a mai fost făcută şi din acest condierent cei doi autori ai acestei cărţi abordează un astfel de subiect ce ţine de campanie electorală.
Sunt şase capitole: în capitolul I Formarea echipei electorale. Responsabilităţile funcţionale ale membrilor Staff-ului şi direcţiile principale de activitate, autorii analizează structura, funcţiile şi responsabilităţile staffu-lui electoral naţional şi raional. În capitolul II, Strategia Campaniei Electorale sunt oferite modele de segmentare a pieţii politice şi depistarea propriului alegător, metode de completare a paşaportului raionului, de elaborare a strategiei electorale. Capitolele III Regulile elaborării planului şi graficul campaniei electorale şi IV Fundraisingul (Acumularea de fonduri) sunt consacrate planului grafic al campaniei electorale, metodelor de fundraising. În capitolul V tactica campaniei electorale. Zece „contacte” cu alegătorul, autorii analizează detaliat noţiunea de tactică electorală, metode de contact a alegătorului, de organizare a întîlnirilor, a campaniilor „de la uşă la uşă”, a contactelor telefonice, a campaniei mediatice etc. Capitolul VI Culoarea politică – ca element al strategiei electorale: probabil că acest aspect are, involuntar, cel mai mare impact asupra alegătorilor. Dar ce înseamnă culorile şi mesajul publicistic sunt importante. Manualul conţine tabele, anexe, scheme, poze, comentarii şi explicaţii.

Green, Andy. Comunicarea eficientă în relaţiile publice: crearea mesajelor şi relaţiile sociale. – Iaşi: Polirom, 2009. - 300 p.

Relaţiile publice se referă la stabilirea relaţiilor cu clienţii şi comunitate. Succesul unei companii presupune elaborarea unui plan eficient de activitate şi a publicului său în dependenţă de profilul instituţiei. Lucrarea prezintă elemente-cheie la care recurg comunicatorii în crearea mesajelor şi principalele metode de gestionare a informaţiilor.
Cartea are 11 capitole: Marca proprie – cine suntem; Coeficientul comunicaţional – resursele gîndirii noastre; Capacităţile interpersonale; Crearea mesajelor, memele şi manipularea, Mesajul declanşator de schimbări; Adaptarea mesajelor la reţelele sociale – comunicarea orală şi comunicarea pe internet, aliaţii noştri virali; Reţele sociale; Gestionarea reţelelor sociale; Forţa contextului – gestionarea condiţiilor de comunicare; Perspectiva de ansamblu.

Şerbănescu, D. Relaţii publice. - Bucureşti : Editura ASE, 2003. - 204 p.

În perioada actuală, în condiţiile unei concurenţe tot mai acerbe, care necesită cunoaşterea aprofundată a pieţei, a clienţilor potenţiali precum şi cîştigarea încrederii acestora, majoritatea întreprinderilor recunosc faptul că publicitatea nu mai poate fi singurul răspuns la problematica tot mai complexă a marketingului.
Astfel, lucrarea în cauză tratează subiecte ce ţi de relaţiile publice, locul şi rolul lor în economia contemporană; tehnici specifice activităţii de relaţii publice; programele de relaţii publice; comunicarea în activitatea de relaţii publice; PR şi managementul crizelor; relaţiile cu presa şi etica în relaţiile publice.

Andronic, L. Comunicarea societală şi relaţiile publice în perioadă de criză / L. Andronic, A. Zavadschi. - Ch. : CEP USM, 2010. - 203 p.

Din Prefaţă
Criza este o parte componentă a existenţei noastre şi a proceselor economice, sociale, politice, tehnologice, ecologice ce au loc. Deşi criza este privită de unii ca un fenomen negativ, alţii o identifică cu o stare necesară pentru ca fiecare organizaţie să-şi îmbunătăţească parametrii de funcţionare, să se adapteze la noile cerinţe ale pieţei, să creeze noi produse şi servicii ca să satisfacă necesităţile tot mai sofisticate ale consumatorilor.