Mănăstirea Hîncu e cea mai veche din Moldova din spaţiul pruto-nistrean. A fost întemeiată în anul 1677 de către boierul moldovean Mihalcea Hâncu. Această mănăstire are 334 de ani de la întemeiere. În cele peste trei secole de existenţă, acest locaş monahal a trecut prin perioade de declin, dar a cunoscut şi perioade de bunăstare. Informaţii despre această mănăstire au apărut la mijlocul secolului XIX în lucrările consacrate mănăstirilor şi schiturilor din Basarabia.
Lucrarea în cauză e un studiu monografic, în care autorul încearcă să expună întreaga istorie a Mănăstirii Hâncu. Cercetările s-au bazat pe documentele de arhivă şi literatura de specialitate.
Informaţiile expuse în carte sunt structurate în cinci capitole: Schitul Hâncu de la fondare pînă în 1812; Viaţa spirituală în Mănăstirea Hâncu şi modurile de viaţă monahală; Mănăstirea Hâncu în perioada anilor 1812-1944; Mănăstirea Hâncu în perioada sovietică; Reactivarea Mănăstirii Hâncu (1990-2009).
La finalul cărţii sunt incluse un epilog, bibliografie, anexe şi indice de nume şi locuri.
