24 februarie este ziua Dragobetelui, unde acesta e zeu al tinereţii, al dragostei şi al bunei dispoziţii.
Conform tradiţiilor, de Dragobete fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi, dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântand şi căutand primele flori de primavară. Fetele strîngeau în această zi ghiocei şi viorele pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra pînă la Sânziene, cînd le aruncau în apele curgatoare.
Un alt obicei e că în dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere strîngeau zăpada proaspată, o topeau şi se spălau cu apa obţinută, crezând că vor avea părul şi tenul placut admiratorilor.
Această întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată petrecere, fiind o sărbătoare a tinerilor care ieşeau la o horă în sat.
Dragobetele era sărbatorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se consideră că el este fiul Dochiei şi primul deschizator de primavară.
Obiceiurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerabdare de toţi tinerii au fost în bună parte uitate, păstrîndu-se doar în amintirea bătrînilor. În ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvîrşire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfînt Valentin care nu are nici o legatură cu spiritualitatea românească.
În prezent, tradiţiile naţionale sunt uitate. Doar bunicii noştri, stînd „la gura sobii” pot să ne vorbească de aceste obiceiuri uitate deja.
În colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” am găsit cîteva cărţi şi articole din ediţiile periodice care fac referinţă la sărbătoarea Dragobetelui: semnificaţie, istorie, tradiţii/obiceiuri.
Ghinoiu, Ion.Obiceiuri populare de peste an: dicţionar.- Bucureşti: Ed. Fundaţiei culturale Române, 1997.- 285 p.
Dicţionarul în cauză face trimitere la sărbătoarea de Dragobete şi care este definit în felul următor:
Dragobete 1. Zeul tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 şi 28 februarie; 1 şi 25 martie), patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile romîneşti. În unele tradiţii Dragobete este condiderat cap de primăvară, Cap de vară, fiu al – Babei Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional - Lăzărică. Dragobete este indentificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă (Muntenia, Dobrogea, Oltenia , Transilvania). 2. Sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaş nume.
Dragobete cap de primăvară - divinitate populară, sinonim cu – Dragobete celebrat la 1 martie, deschzător de primăverii, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile romîneşti.
Dragobete cap de vară - divinitate populară, sinonim cu – Dragobete fiul - Dochiei, deschizător al verii, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.
Cristea, Julia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri....- Bucureşti: Oscar print, 2002.-369 p.
Dragobetele nostru stăbun
Este păcat că a intrat de mult în uitare Dragobete zis şi Dragomir Iova, Ivan Dagobete, Cap de Primăvară - tînărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei milenare romîneşti, un corespondent similar divinităţilor antice ale dragostei şi naturii, precum Adonis, Eros. Telepinus, Osiris, Cupidon, Kupalo. S- a emis ipoteza că Dragobetele poate fi “ înrudit ” cu zeii străvechi greco- romani de tipul lui Pan, care are picioare, coarne şi blană de ţap ce dănţuia primăvara prin pădure. Dragobetele era indentic cu Năvalncu- un personaj similar din folclorul românesc, un tînăr iubăreţ, focus, înflăcărat, care năucea minţile fetelor şi nevestelor tinere şi pentru acea Maia Domnului l-a pedepsit, transformându-l într-o plantă cei poartă numele, folosite în vrăjile de dragoste.
Verdeş, Eudochia. Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei : Preocupările vârstei de răspîntie // Florile dalbe. - 2009. - 19 febr.
Articolul dat ne vorbeşte despre sărbătoarea Dragostei şi bunăvoineţei şi că anume ca această sărbătoare ştie să descopere misterele dragostei şi celor îndrăgostiţii.
Cireş, Serghei protoiereu; Deliu, Ludmila ziarist
Dragobete şi credinţa creştină : [interviu cu protoiereul S. Cireş] ; Deliu, Ludmila ziarist // Ziarul Liber . - 2009. - 17 febr.(Nr 70) . - P. 4.
În interviul acordat Ziarului Liber, protoiereul Sergiu Cireş vorbeşte despre ceea ce crede obiceiurile de Dragobete, originea lui şi influenţele creştine a sărbătorii.
Mârza, Adriana
Dragobetele şi literatura :[despre sărbătoarea petrecută la Liceul, "Dante Alighiei" din capitală] // Lit. şi arta . - 2008. - 28 febr.(Nr 9) . - P. 6
În acest articol se vorbeşte despre organizarea sărbătorii Dragobetelor la Liceul "Dante Alighieri" din Chişinău, precum şi impresiile copiilor vizavi de sărbătoarea în cauză.
Dragobetele [sărbătoarea dragostei la români] // Flux : ed. de vineri . - 2008. - 22 febr. (Nr 7). - P. 8
Dragobetele este săbătoarea dragostei, dar a celor îndrăgostiţi. În tradiţia populară a românilor există multe obiceiuri frumoase, care, din păcate, în prezent nu sunt cunoscute respectiv sunt date uitării.
Sîrbu, Svetlana. Ziua Sfîntului Valentin şi Dragobetele : [14 februarie şi 24 februarie] // Făclia . - 2008. - 02 febr.(Nr 5) . - P. 11
Două sărbători: prima care are priză la public în timp ce a doua este lăsată în umbră. Pentru care sărbătoare ar trebui să optăm?
Vasilache, Raisa. Dragobetele : [despre Dragobetele sărbătoarea dragostei, obiceiuri, datini străvechi] // Lit. şi arta . - 2008. - 21 febr.(Nr 8) . - P. 8
Raisa Vasilache, în articolul său, abordează un subiect de actualitate – Dragobetele – menţionînd sărbătoare în sine, care se uită, obiceiurile uitate, încercînd să scoată în evidenţă datinile străvechi şi să reactualizeze ceea ce e deja uitat.
Maria Bivol, bibliotecar
