Coterbic, Corneliu. Drapelele şi stemele statelor Europei : Mică enciclopedie / Corneliu Coterbic. – Bucureşti: Meronia, 2008. –111 p.

În Epoca Modernă stema şi drapelul statal au devenit însemnele esenţiale ale suveranităţii naţionale, un mesajdistinct de recunoaştere, fără cuvinte, pentru propriul popor, dar şi pentru întreaga lume exterioară. Istoria acestor însemne este destul de zbuciumată ca şi aceea a ţărilor care le abordează. Cum Europa este continentul căruia îi aparţinem geografic, ca stat, naţiune şi cultură, iar însemnele celor 46 state care-l alcatuiesc le întîlnim adesea în viaţa noastră de zi cu zi, cred că ar fi interesant şi util să încercăm să descifrăm simbolistica însemnelor fiecăruia dintre ele.
Alături de istoria drapelului şi stemei figurează informaţii enciclopedice esenţiale menite a fixa locul statului respectiv în ierarhiile europene. După suprafaţă, populaţie, monedă, produs intern brut ş.a.

Joachimsthaler, Anton. Sfîrşitul lui Hitler / trad.: A. I. Ionescu. – Bucureşti: Lider, s.a. – 392 p.

La 30 aprilie 1995 s-au împlinit cincizeci de ani din ziua în care Hitler şi-a luat viaţa. În istoria omenirii, rareori s-a mai întîmplat ca moartea unui om, care, în viaţă fiind, a dominat cea mai mare parte a Europei, să dea naştere la atîtea legende, minciuni şi adevăruri spuse pe jumătate.
În cartea Sfîrşitul lui Hitler autorul încearcă să dezlege misterele morţii lui Hitler, evidenţiind anumite detalii, ordinele pe care le-a dat Hitler în ceea ce priveşte corpul său după moarte, cum au fost distruse cadavrele, identificarea odontologică, dar şi rolul Evei Braun şi Hermann Fegelein: cine au fost şi ce importanţă au avut în viaţa lui Hitler.

Wolf, Eric R. Europa şi populaţiile fără istorie / Eric R. Wolf, trad.: Radu Săndulescu. - Chişinău: Arc, 2001. - 507 p.

Prefaţă
Cartea de faţă se străduieşte să treacă liniile de demarcaţie ce separă diferitele discipline umane şi să anuleze graniţele dintre istoria occidentală şi cea neoccidentală. Ea a fost scrisă cu convingerea că o mai bună înţelegere a condiţiei umane este acum la îndemîna proastă.
Proiectul cărţii de faţă a rezultat din reevaluările intelectuale ce au marcat sfîrşitul anilor '60. El a avansat cu ocazia unui de cercetare în Anglia în intervalul 1973-1974, ca urmare a acordării unei burse de către Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe Umaniste.

Hobsbawn, Eric. Era imperiului: 1875-1914. - Chişinău: Cartier, 2002. - 503 p.

Deşi scrisă de un istoric de profesie, această carte nu se adresează altor colegi, ci tuturor celor care doresc să înţeleagă şi care cred că istoria este importantă pentru atingerea acestui scop. Obiectivul ei nu este de a le povesti cititorilor exact ce s-a întîmplat în lume în cei patruzeci de ani dinaintea Primului Război Mondial, deşi sper că ea le va oferi o oarecare idee asupra perioadei. Dacă vor să afle mai multe, o pot face cu uşurinţă consultînd vasta şi adesea excelenta literatură de specialitate, din care o mare parte e disponibilă, în limba engleză, oricui este interesant de istorie. O parte din aceasta e indicată în ghidul de Lecturi Suplimentare.