Lawrence, D. H. Curcubeul

Prima ediţie: 1915. Titlu original: The Rainbow

Lawrence a renunţat la convenţiile narative clasice datorită convingerii că subiectivitatea umană nu mai putea fi descrisă în termenii “vechiului ego stabil”, după cum l-a numit el, fiind necesară o altă viziune asupra personajelor. Scris în perioada Primului Război Mondial, romanul opune vremurile în care familia Brangwen era profund legată de pămînt, celor de la începutul secolului XX, aducătoare de schimbări fundamentale în viaţa oamenilor. În roman sunt împletite teme ca sexualitatea adolescentină, relaţiile maritale, conflictul dintre generaţii, exilul, colonialismul, identitatea naţională, educaţia, noul statut al femeii şi criza psihologică. Explicit sexual şi brutal de onest, Curcubeul zugrăveşte prăbuşirea unei noi ordini sociale instituţionale, prin accentul pus pe schimbarea ponderii puterii în balanţa relaţiilor dintre părinte şi copil, dintre bărbat şi femeie.
“În Curcubeul, Lawrence oferă răspunsuri îndrăzneţe, unice, la probleme fundamentale umane, cum ar fi relaţia dintre minte şi inima, dintre trup şi suflet, precum şi imperativele morale cu care se confruntă individul lipsit de convingerile religioase tradiţionale” Daniel S. Burt

Fitzgerald, Francis Scott. Marele Gatsby

Prima ediţie: 1925. Titlu original: The Great Gatsby.
Romanul pate fi găsit la Biblioteca Municipală “B. P. Hasdeu” în limba română şi engleză. Ediţia cărţii în limba engleză este editată de editura Longman, 1995.
Marele Gatsby este un clasic al literaturii americane. Fascinanta relatare a lui Nick Carraway, despre ascensiunea şi decăderea carismaticului său vecin, în timpul unei singure veri, a ajuns să simbolizeze excesele şi falsele promisiuni ale unei întregi decade. Extraordinarele motive vizuale – ochii visători din poza de pe panou, pustiul cenuşiu dintre metropolitanul New York şi hedonista Long Island, nuanţele de albastru şi auriu din decorul casei lui Gatsby – se combină cu imagini ale “epocii jazzului” şi ale angoaselor privind schimbările sociale, specifice modernismului american. Gatsby, ruşinosul produs al “concepţiei sale platonice despre sine”, a devenit sinonim cu, nici mai mult, nici mai puţin decît, Visul American.
Aflăm că stilul de viaţă opulent şi hedonist al lui Gatsby este o creaţie menită să o seducă pe Daisy, iubita sa din tinereţe, soţia milionarului Tom Buchanan. Blînda evocare făcută de Fitzgerald a fanteziei strălucitoare a lui Gatsby se îmbină cu prezentarea unor realităţi mai întunecate şi dure, cu aluziile dese la corupţia din spatele bogăţiei lui Gatsby şi prezentarea lui Tom ca un soţ grosolan şi infidel. Apogeul violent este o pedepsire a exceselor lipsite de griji ale privilegiaţilor sorţii, deşi finalul este ambiguu.
“Marele Gatsby” este o explorare a Visului American, aşa cum apare acesta într-o vreme coruptă, şi, totodată, o încercare de a descoperi graniţa ascunsă care desparte realitatea de o iluzie. Aici, iluziile par mai reale decît realitatea însăţi. Întrupate în personajele secundare ale romanului, ele ameninţă să invadeze întregul peisaj. Pe de altă parte, realitatea este întrupată şi de către Gatsby însşi; iar în măsura în care se opune iluziilor tangibile, tari, ea aparţine spiritului, fiind mai degrabă promisiunea decît luarea în posesie a unei viziuni, credinţa în posibilităţile vieţii, întrezărite, dar niciodată înţelese. În America lui Gatsby, realitatea nu este difinită în sine. Ea apare lipsită de articulaţii şi frustrată.” Marius Bewley.

Romanul Talentatul domn Ripley de P. Highsmith

Prima ediţie: 1955.
Titlu original: The Talented Mr. Ripley.
Highsmith, P.  Talentatul domn Ripley / Patricia Highsmith, trad.: Dan Dumitrescu. - Bucureşti ; Chişinău : Litera internaţional, 2003. - 319 p.

Tom Ripley este una dintre cele mai mari creaţii a literaturii de tip poliţist – pulp fiction – din secolul XX, un personaj schizofrenic, uneori şarmant, ambiţios, neştiutor, total lipsit de idealuri morale şi înclinat spre izbucniri de extremă violentă. Linia pe care Highsmith o trage între psihoză, pe de o parte, şi invidia de clasă şi dorinţele sexuale, pe de alta, fac posibil ca acest comportament deviant să fie considerat, în termeni relativ sumari, ca simtome ale unei boli mintale, dar el poate fi interpretat şi ca o manifestare complexă a ambiţiilor burgheze şi dorinţelor homosexuale reprimate. Romanul e axat pe relaţia dintre Tom şi Dickie Greenleaf, fiul unui bogătaş care frecventează înalta societate şi care şi-a stabilit reşedinţa împreună cu prietena sa, Marge, într-un sat italian de coastă, Mongibello. Tom este îngrozit de încercările stîngace ale lui Dickie de a picta şi de “inexplicabilul” său ataşament faţă de Marge, pe care este clar că nu o iubeşte. Pe de altă parte, este atras de stilul acestuia, de bogăţia sa şi de felul cum arată. Acest complex de sentimente atinge o stare explozivă, cînd Tom îl ucide pe Dickie şi îşi asumă identitatea acestuia, printr-un gest bine calculat, avînd ca scop beneficiul financiar.
“O carte cu o acţiune precisă, cu un scris ales şi menţinută într-un ritm alert, cu o isteţime calculată. Este cu mult înaintea thriller-elor convenţionale; o carte clasică a genului.” Evening Standart
A fost ecranizat un film după aceaastă carte de Anthony Minghella cu Matt Damon, Gwyneth Paltrow, Jude Law.