Se afișează postările cu eticheta expoziție virtuală de carte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta expoziție virtuală de carte. Afișați toate postările

18.12.2014

Colinde, urături şi tradiţii de Crăciun

Sărbătorile de iarnă, prin magia lor, sunt cele mai aşteptate, creînd o atmosferă feerică în mijloc de iarnă. Florile Dalbe, Lerui ler, Steaua sus răsare şi alte colinde de acest gen, sau obiceui Capra, şi urăturile răsună vesel, urînd tuturor un an nou plin de armonie şi sănătate.
În prezent, tot mai mult dăm uitării obiceiurilor şi valorilor noastre tradiţionale, dînd prioritate sărbătorilor şi datinilor altor popoare, doar pentru că ni se par... mai interesante și pline de farmec. Deşi, obiceiurile şi tradiţiile româneşti, care de multe ori au avut de suferit din cauza invaziei diferitor popoare, s-au păstrat, sau mai bine zis au fost păstrate de strămoşii noştri, lăsându-ne ca moştenire spirituală...
Referitor la datinile strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou, trebuie să subliniem că unele din aceste obiceiuri au dispărut, iar altele sînt pe cale de a fi date uitării şi înlocuite cu împrumuturi străine, ca „Pomul de Crăciun” afirmă Pantelimon Miloşescu în cartea sa Datini strămoşeşti. Considerăm că nu ar trebuie să ne uităm tradiţiile şi datinile, pentru că acestea, de fapt, ne reprezintă şi ne duc faima.
Din considerent că sărbătorile de iarnă bat la uşile noastre, vă oferim cîteva titluri de carte, care includ colinde, urături, dar şi diverse informaţii utile vizavi de magia sărbătorilor de iarnă:

Crăciunul reprezintă o sărbătoare de suflet, avînd şi o istorie fascinantă, cu atît mai mult că în această zi este considerată sărbătoarea Naşterii Domnului. În diverse ţări, sărbătoarea Crăciunului este denumită diferit, la englezi Christmas (cuvînt Christhmas înseamnă „Mesa lui Christos” (o masă specială, tinută de Biserica romano-catolică pentru a celebra naşterea pruncului Iisus), termen prescurtat ulterior Christ-Mass, apoi Xmas, formă folosită pentru prima dată în Europa, în jurul anilor 1500 şi a cărei literă initială derivă din alfabetul grecesc: Xristos), de germani Weihnachten sau Christnacht, de francezi – Noël, de italieni – Natale, de spanioli – Noche Buena, de norvegieni – Jul, de suedezi – J Oel, de danezi – Juul, de saxoni – Gehul, de celţi – Gewel, de polonezi – Willia, de ruşi – Rozdjestva, de bulgari – Bozik, de ucraineni – Rizdvo, de sîrbi şi sloveni – Bozic. Românii folosesc pentru această sărbătoare creştină termenul de Crăciun.
Simbolurile de Crăciun
Dacă în antichitate, Crăciun era cunoscut şi venerat de geto-daci ca fiind un zeu solar atotputernic, echivalentul zeului roman Saturn şi al zeului iranian Mithra, creştinismul suprapune peste această imagine o nouă legendă car tinde să anihileze perspectiva imagistică păgînă. Ursuzul cioban Crăciun refuza să o primească în bogatele sale case pe Fecioara Maria, dar miloasă, soţia acestuia, Crăciuneasa, o adăposteşte, în staul şi o ajută să nască. Auzind de aceasta, Crăciun îşi pedepseşte violent nevasta, tăindu-i mîinile din coate, dar Maica Domnului săvîrşeşte o minune, lipindu-i-le la loc. Convins că în grajdul său s-a născut Mîntuitorul lumii, Crăciun se căieşte amarnic şi îşi împarte toată averea copiilor săraci, aceasta fiind, în accepţiunea creştină, originea minunatelor daruri de Crăciun.
Pînă în secolul al XIX-lea, Moş Crăciun era un personaj terifiant, care speria şi ameninţa copiii. În America, moşul era imaginat ca un personaj sălbatic care venea tocmai din inima întunecată a pădurii, îmbrăcat în costum de vînător, călătorind într-o sanie trasă de reni. În Germania, Moş Crăciun sau Weinachtsman era un bătrîn care obişnuia să-i pedepsească pe copiii obraznici, aducînd părinţilor în dar nuiele de mesteacăn. În Austria, Moşul era mereu însoţit de un monstru cu păr bogat şi coarne, limbă roşie şi ochi înspăimîntători, cunoscut cu numele de Krampus. În Anglia, Father Christmas ori Old Christamas era reprezentat de un bătrînel care purta un vas de băutură cu care toasta în Ajunul Anului Nou şi în noaptea Bobotezei. În Franţa, Père Nöel avea aceeşi reputaţie terifiantă, malefică, fiind prezentat ca un călugăr nemilos care îi pedepsea crunt şi-i bătea pe copiii neascultători.
Personaj secular, moşul cu obraji bucălaţi şi cu plete ninse, jovial, cumsecade şi atît de iubit de cei mici, îmbrăcat în costum de culoare roşie, cu garnitură de blăniţă albă lapoale şi la mîneci, cu o bonetă catifelată, cu centură solidă şi cizme uriaşe, ca un pitic din poveste, care vine tocmai din Laponia sau din Finlanda, într-o sanie trasă de 8 reni (Rudolph, primul şi cel mai cunoscut ren, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dashet, Donder, Prancer şi Vixen), cu sacul plin de daruri şi care intră în casă prin coş, pentru a pune în jurul bradului daruri pentru copiii cuminţi, a devenit personajul principal al Ajunului Crăciunului, aproape în întreaga lume. (Sursa informaţiei: Carte de Crăciun / concepţie şi realizare: Alina Hucai. – Iaşi : Sedcom Libris, 2006. – 294 p.)
În contextul în care se aproprie sărbătorile de iarnă, ne-am propus să vă oferim cîteva informaţii utile cu privire la semnificaţia acestor cărţi în care sunt incluse colinde, datini de Crăciun şi Anul Nou atît în spaţiul pruto-nistrean cît şi în alte zone româneşti. Tot aici, vă prezentăm cărți în care tratează acest subiect.

Carte de Crăciun / concepţie şi realizare: Alina Hucai. – Iaşi : Sedcom Libris, 2006. – 294 p.

Carte de Crăciun este o carte ce se află în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi filiale ei din Chişinău. Această carte are informaţii vaste despre semnificaţia sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou. Coordonatoarea cărţii oferă informaţii despre semnificaţia Sărbătorii Naşterea Domnului, Crăciunul în alte ţări, Crăciunul Ianus, cultul diferitor zei, impunerea Crăciunului ca sărbătoare creştină, mozaicul religiilor, istoria calendarului, simbolurile de crăciun, Sfîntul Nicolae, ce repezintă bradul, legenda ghirlandelor, vîscul, superstiţiile legate de sărbătoarea Crăciunului în diverse ţări, Crăciunul şi Anul Nou în jurul lumii, dr şi neuitatele colinde.
În filele cărţii sunt incluse colinde în limbile română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, engleză, germană, ebraică, suedeză, norvegiană.
La finalul cărţii sunt incluse versuri de scriitori români Lirism de iarnă: Fecioara Maria de D. Bolintineanu, La gura sobei de V. Alecsandri, Prier şi fata iernii de V. Alecsandri, Pomul Crăciunului de G. Coşbuc, Fulg de N. Labiş etc.; File desprinse dintr-un caiet cu proză ninsă: Strofe pentru zăpadă (poem în proză) de Ion Minulescu, Iubita de zăpadă (poem în proză) de Ion Pillat, Poemul de iarnă de Nichita Stănescu.
Iar în final – Reţete tradiţionale româneşti specifice sărbătorilor de iarnă.

Colac, Tudor. Sorcove de lumină: Consemnări, articole şi studii etnofolclorice. – Chişinău : Litera, 2001. – 248 p.

Datinele strămoşeşti sunt cele pe care se bazează continuitatea neamului. Cartea domnului Tudor Colac reflectă diverse articole vizavi de diverese obiceiuri tradiţionale. Şi cum pe noi ne interesează doar sărbătorile de iarnă, în primul capitol Bună dimineaţa, An Nou! este destinat obiceiurilor şi tradiţiilor.







Ştefănucă, Petre V. Datini şi creaţii populare. – Chişinău : Ştiinţa, 2008. – 440 p.

În această carte, autorul are un capitol destinat sărbătorilor de iarnă Datinile de Crăciun şi Anul Nou pe Valea Nistrului de Jos, unde vorbeşte despre tradiţiile populare din Basarabia, influenţa regimului rus, mai tîrziu sovietic asupra tradiţiilor româneşti din regiune. Petre V. Ştefănucă mai vorbeşte şi despre obiceiuri di zonă, precum colindatul, „Schimbul lichiilor” sau „Cu lichiiu”, obiceiul „Cu steaua”, localităţile unde se umblă cu Steaua şi cu Luceafărul, cum se formează grupele de colindători în dependenţă şi de obicei.
La fel, sunt descrise şi obiceiurile de Anul Nou, „unde copii umblă cu Pluguşorul în ziua de Ajunul de Anul Nou, după-amiază. În ziua de Anul Nou, dimineaţa, flăcăii umblă cu Semănatul. Cămăraşul mare se duce la fetele alese. Cînd intră în casă, spune:
„Să vă śie de bine
Sîntu Vasile!
Sănătate Noului
Şi la anul cu sănătate!
Să crească grîiele,
Şi mălaiele
Şi popuşoaiele!”
Alt obicei e malanca, căluţul, hurdughia, trecerea la majorat. Autorul descrie aceste obiceiuri.
Colindele româneşti au suferit puternice influenţe din partea colindelor ucrainene. Se colindă curent şi astăzi în două limbi: româneşte şi ucraineşte în următoarele sate: Chiţcani, Copanca, Leontina, Corcmaz, Tudora (mai rar) şi Palanca. Aici sunt incluse cîteva colinde, avînd şi notele muzicale.



Sărbători şi obiceiuri: răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român : în 4 vol.

Volumul I : Oltenia. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2001. – 398 p.În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Oltenia.
Volumul II : Banat, Crişana, Maramureş. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2002. – 320 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din regiunile menţionate.
Volumul III : Transilvania. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2003. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Transilvania.
Volumul IV : Moldova. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2004. – 449 p.
În partea a II-a a cărţii – Ciclul calendaristic. Sărbători şi obiceiuri cu dată fixă sunt incluse diverse sărbători inclusiv cele de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou. În acest volum sunt incluse obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Moldova.


Cristea, Iulia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri... – Bucureşti : Editura OSCAR PRINT, 2007. – 369 p.

Autoarea a inclus aici diverse sărbători, inclusiv Tradiţii de Anul Nou, Sărbătoarea Crăciunului, Colinde, colinde.
În capitolul Tradiţii de Anul Nou sunt incluse semnificaţiile anului nou.
În capitolul Sărbătoarea Crăciunului, autoarea vorbeşte despre rădăcinile tradiţiei, asimilarea Cultului Soarelui în sărbătoarea creştină a Crăciunului, Sărbătoarea solstiţiului de iarnă, denumită în spaţiul germanic „Julfest”, etimologia cuvîntului Crăciiun, precum şi personajul reprezentativ al Crăciunului, legende populare româneşti depsre Moş Crăciun, pomul de Crăciun, diferite modalităţi de sărbătorile a Crăciunului, oracolul de răciun.
Capitolul Colinde, colinde unde se vorbeşte despre tradiţia şi importanţa colindei,cîntece de Crăciun înscrise în repertoriul internaţional, cîntecele ce au făcut ocol lumii pentru a proslăvi Naşterea Mîntuitorului.


Hasdeu, B. P. Folcloristica. În 2 vol.
Vol. 2. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2003. – 319 p.


„... nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decît numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decît numai nutrind-o din literatura populară” afirmă B. P. Hasdeu.
În acest volum de Folcloristică, există un capitol dstinat colindelor de iarnă, vorbindu-se despre originea şi clasificarea lor (colinde proprpiu-zise, colinde religioase, colindele de la Moş-Ajun, Colindele Sorcovei, Pluguşorul).

Folclor moldovenesc / alc. şi îngrij.: M. G. Sabina, I. D. Ciobanu. – Chişinău : Ed. de Stat a Moldovei, 1956. – 518 p.
Folclorul este cultura fiecărui popor în parte, unde prin creaţia orală care s-a transmis din generaţie în generaţie, ţine aprins spiritul viu al naţiunii, acesta făcînd ca fiecare popor să fie distinc în felul său.
Astfel, folclorul, adică poveşti, balade, proverbe, zicători, cîntece şi îndeobşte toată poezia orală, în acel ocean, unde se găsesc trăsăturike adînc naţionale ale norodului afirmă alcătuitorii şi îngrijitorii ediţiei.
Unul din compartimentele cărţii este destinat Urăturilor şi colindelor, culese din folclorul moldovenesc. Aici este inclusă o urare care are cinci variante, Pluguşorul, Voinicul Ştefan şi leul, Săracul şi bogatul, Colindă şi Doi fii la părinţi. La finalul fiecărei urături sau colinde este indicat localitatea de unde a fost culeasă.

Folclor păstoresc / alcătuitor, prefaţă, comentarii de E. Jungietu şi A. Furtună; sub red.: V. Zelenciuc. – Chişinău : Ştiinţa, 1991. – 358 p.
Folclorul păstoresc, la fel, este important în cultura poporului românesc, inclusiv cel din Republica Moldova. Creaţiile cu tematică păwstorească ocupă un locimportant în cadrul folclorului moldovenesc. Faptul acesta vorbeşte despre arealul ocupaţiei crescătorilor de animale (în special oeritul) pe teritoriul Carpato-Dunărean din vremuri destul de îndepărtate afirmă coordonatorii acestei cărţi. Tot ei, afirmă că prima problemă, care a trebuit oarecum rzolvată, înainte de a porni la selectarea textelor folclorice din această culegere, a fost cea a delimitării şi definirii „repertoriului păstoresc” şi s-a dovedit a fi nu atît de uşoară, cum ar părea la prima vedere.
În paginile cărţii, pe lîngă balade, doine, strigături ghicitori şi tot aşa mai departe sunt incluse colinde şi hăituri sau urături cum se spune acum. Iată cîteva colinde: Colo-n jos pe prundurele, Ce-i mai bun pe acest pămînt, Printre albe, dalbe văi, Colind ciobănesc (2 variante) etc.

Colinde din Transnistria / prefaţă: Traian Herseni; cuv. înainte, studiu introductiv, texte şi melodii culese şi notate de Constantin A. Ionescu, postf.: Constantin Mohanu. – Chişinău : Ştiinţa, 1994. – 202 p.
Carta include un set de colinde din localităţile Transnistriei. Fiecare colindă include şi notele muzicale. În timpul cercetărilor, autorii au întrebat sub care nume circulă melodia respectivă în satul unde a fost culeasă. Cei intrebaţi afirmau că este colindă.

Colinde / Culegere întocmită de G. Breazul; postf. Titus Moisescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993. – 496 p.
Este vorba de o culegere amplă de colinzi, pe care le cîntă poporul nostru în timpul sărbătorilor de iarnă. În carte nu sunt cuprinse, însă, decît cîntece pentru colind, stea, vicleim, pluguşor şi vasilcă afirmă în Cuvîntul de lămurire, G. Breazul. Luînd în consideraţie datinile şi prilejurile la care, de obicei, se cîntă, colindele au fost grupate:
1. colinde de Moş Ajun şi Moş Crăciun:
a) religioase;
b) lumeşti.
2. cîntece de stea;
3. vicleimul (irozii);
4. colinde de Anul Nou;
5. Pluguşorul;
6. Sorcova;
7. Vasilca;
8. Bobotează;
9. Salcia;
10. Lăzărelul;
11. Colinde de florii
12. Colinde de Paşti.
Colindele de Anul Nou reprezintă, totuşi, capitole aparte şi într-un număr considerabil. Colindele sunt din toate regiunile româneşti: Oltenia, Muntenia, Moldova, dar şi cele din Basarabia şi Bucovina.


Colinde. – S. l.: Ed. Stefan, s. a. – 16 p.
Este vorba de o culegere de colinde, destinate în mod primordial copiilor. Culegerea include 14 colinde, care sunt, de fapt, şi cele mai cunoscute: Bună dimineaţa la Moş Ajun, Moş Crăciun, O, ce veste minunată, Astăzi s-a născut Hristos, Pluguşorul, O, brad frumos, Am plecat să colindăm etc. Cartea este ilustrată.

Colinde. – Bucureşti : Lucman, s. a. – 159 p.
Bună dimineaţa la Moş Ajun!
Am venit şi noi o dată,
La un an, cu sănătate,
Domnul sfînt să ne ajute,
La covrigi şi la nuci multe
Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Aceasta este un fragment din multiplele colinde din spaţiul românesc. Evident că astfel de colindă are şi o continuare, dar v-am prezentat doar un fragment.
Cartea care v-o propunem, la fel, reprezintă o culegere de colinde, cunoscute sau mai puţin cunoscute: Sorcova, Steaua, Am plecat să colindăm!, Domn, Domn să-nălţăm, Mulţi ani să trăiţi etc.

Colinde şi urături. – Chişinău : Silvius Libris, s.a. – 48 p.

Colinde şi urături este o altă carte dedicată sărbătorilor de iarnă, cartea fiind editată la Chişiănu. Cartea include cele mai cunoscute colinde: Trei crai de la răsărit, Asta-i seara lui Crăciun, Rămîi gazdă sănătoasă, Bună dimineaţa la Moş Ajun!, Steaua, urătuirle Pluguşorul, Aho, aho copii şi fraţi, Bădica Traian, iar la final Capra şi Sorcova.

Anul Nou la uşă bate : scenete de iarnă pentru copii ale scriitorilor români din Basarabia. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 80 p.

Cartea include zece scenete a poeţilor din Republica Moldova: moş Crăciun îşi scoate barba de Liviu Deleanu, Nedumeririle lui Tîndală în prima zi a Anului Nou de Iulian Filip, Piticii de Vitalie Filip, Moş Crăciun şi Talpa Iadului de Lidia Hlib, Toiagul lui Moş Crăciun de Ştefan Melnic, Palma fermecată de Valentina Roşca, Ţurţuricade Nicolae Rusu, fragment din piesa Această copilărie îndepărtată de Serafim Saca, O întîmplare de Anul Nou de Tituş Ştirbu, Creştea în pădure un brad de Tituş Ştirbu.
Aceste zece scenete sunt destinate copiiilor de vărstă preşcolară, dar şi celor din învăţămîntul primar, unde pot să utilizeze aceste lucrări pentru organizarea diferitor manifestări datorate sărbătorilor de iarnă.


Miloşescu, Pantelimon. Datinile strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou. – Bucureşti : Editura pentru turism, 1990. – 95 p.

Amintirea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu trezeşte în fiecare om conştiinţa originii noastre divine. Naşterea Domnului e vestită prin colindele din ajunul Crăciunului, pline de semnificaţie. Datinile de Crăciun sau An Nou dieră de la popor la popor, ba chiar şi în sînul aceluiaşi popor.
În acest context, autorul menţionează în această carte desore istoricul datinilor de Crăciun şi Anul Nou, Colinde, obiceiurile poporului român, cum ar fi Capra, Pluguşorul , Sorcova, semnificaţia Pomului de Crăciun, Steaua.
Această carte o puteţi consulta şi la filiala Transilvania (bd. Mircea cel Bătrîn, 7 tel.331143).

Moise, Ilie. Folclor românesc : note de curs. – Sibiu, Ed. „Alma Mater, 2001. – 129 p.
Această carte reprezintă note de curs a Facultăţii De Litere, Istorie şi Jurnalistică a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
În partea I a lucrării, autorul vorbeşte despre importanţa folclorului în instituţiile superioare de învăţămînt folosind un argument precum că într-o vreme în care se vorbeşte tot mai mult şi tot mai insistent despre fluidizarea graniţelor, despre integrarea euro-atlantică, despre conveţuirea minorităţilor şi globalizare, introducerea unui curs de Folclor în programa analitică a unei facultări pare, cel puţin la prima vedere, superfluă şi neavenită. Şi totuşi această disciplină, aparent perimantă, ocupă – în universităţile cu tradiţiile cu tradiţii umaniste veritabile – un spaţiu privilegiat, alături de disciplinile înrudite etnografie, etnologie şi antropologie culturală.



Sărbători fericite! : antologie de conferinţe radiofonice din Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune. – Bucureşti : Societatea Română de Radiodifuziune.

Vol. I : 1932-1935. – 1999. – 345 p.

Această carte este o antologie de conferinţe radiofonice din arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune, care au avut loc în anii 1932-1935. Sunt interviurile diferitor personalităţi române, care vorbesc despre sărbătorile de iarnă, tradiţiile, darurile de Crăciun, magia Anului Nou etc.





Vine iarăşi Moş Crăciun / antologie: Boris Crăciun. – Iaşi : Editura Porţile Orientului, s.a. – 128 p.
În această culegere informaţiile sunt grupate în patru părţi. În prima parte se vorbeşte despre Crăciunul la români şi alte popoare: despre Santa Claus care a fost creat în 1862 de americanul Thomas Nast, casa lui Moş Crăciun din Laponia, de unde provine numele de Crăciun, cum s-a răsădit serbarea naşterii lui Iisus la 25 decembrie?, ajunul Crăciunului, povestea lui Moş Crăciun etc. Al doilea capitol – Steaua sus răsare. Aici sunt incluse poezii pentru copii şi colinde româneşti aşşcătuite de diverşi autori români (Elena Farago, Octavian Goga, Otilia Cazimir, Mihai Eminescu, George Coşbuc). Tot în acest capitol sunt incluse ci colinde. Capitolul III – Un Crăciun de nota zece. Aici sunt oferite sugestii pentru a sărbători seara de Crăciun într-un decor feeric. Sunt oferite şi cîteva reţete pentru masa de Crăciun: răcitură (piftie) de porc, cîrnaţi moldoveneşti, cornuleţe de Crăciun, ornarea torturilor de Crăciun. Capitolul patru – Pluguşoare, Sorcove, Capra, Cerbul, Ursul, Irozii.



Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun: colinde vechi. – Bucureşti : s. l.. 1993. – 73 p.
În această carte se vorbeşte obiceiurile sărbătorilor de iarnă, jovurile cu măşti, obiceiuri arhaice din satele Halmăşd şi Drighiu, muzica ca element al continuităţii românilor din Ţara Caşuuli, Colind de Anul Nou din folclorul armean şi colinde din folclorul grecesc.



Granaci, Lidia. Sărbători, obiceiuri, tradiţii : activităţi extracuare. Ghid pentru cadrele didactice. – Chişinău : Epigraf, 2006. – 176 p.

Prezenta lucrare se adresează cadrelor didacţite, studenţilor de la facultăţile de pedagogie, elevilor de la colegiile pedagogice. Lucrarea este constituită din patru compartimente. Două din ele se referă la sărbători, obiceiuri şi tradiţii, respectiv scenarii pentru activităţi educative. Astfel, se vorbeşte despre sărbătorile de iarnă (Moş Ajun, Moş Crăciun, Naşterea Domnului sau Crăciunul, Anul Nou, dar şi despre Sfîntul Nicolae). În cel de-al treilea capitol sunt scenarii pentru activităţi educative şi este un scenariu pentru matineul Sărbătoarea de Crăciun. În cel de-al patrulea capitol sunt două poezii Moş Crăciun scrisă de Grigore Vieru şi Să trăiţi, să-nfloriţi care au fost puse pe note muzicale şi pot fi foarte bune pentru activităţile extraşcolare.



Radu, Daria. Clopoţelul de argint. – Chişinău : Făt-Frumos, 1994. – 171 p.

Daria Radu este bine-cunoscută în rîndurile copiilor prin faptul că compune muzică pe versurile poeţilor. În această carte sunt cîteva poezii cu specificul sărbătorilor de iarnă, cum ar fi: Ce visezi, brăduţule?, Barba lui Moş Crăciun, Căpriţa de Anul Nou, Tot pe drum, Moşul bun la noi în tindă, Eu sunt mare, Cu semănatul. Aceste versuri au fost puse pe note de Daria Radu.



Radu, Daria. Darul de Crăciun. – Chişinău : Grafema Libris, 2009. – 76 p.

În aceată carte sunt incluse notele muzicale ale poeziilor diferitor autori români: Crăciunul (versuri de Raisa Plăieşu), Colind (versuri de Ion Gherghiţă), Colind de iarnă (versuri de Arcadie Suceveanu), Căpriţa de Anul Nou (versuri de Iulian Filip), Cu semănatul (versuri de Iulian Filip), Moş Crăciun (versuri de Daria Radu), Moş Crăciun (versuri de Iulian Filip), Anul Nou (versuri de Ştefan Melnic), Pluguşorul (versuri populare), Pentru voi, copii (Versuri de Elena Nicolaide), Vine Anul Nou (versuri de Arcadie Suceveanu).



Belov, A. Crăciunul. – Ediţia a doua. – Chişinău : Cartea moldovenească, 1988. – 110 p.
Autorul tratează subiectul sărbătorii Crăciunului. Informaţia a fost grupată în patru părţi: A existat aore Hristos?; apariţia Crăciunului, În slujba bisericii; cu Hristos sau fără Hristos.



Poezii din desaga lui Moş Crăciun. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. – 79 p.

Este o carte de versuri alcătuite de poeţi basarabeni şi care au fost selectate şi adunate într-o carte pentru sărbătorile de iarnă. Sunt poezii despre Moş Crăciun, brad, iarnă. Este o ediţie ilustrată.



Douglas Wiggin, Kate. Colinda de Crăciun a familiei Bird / Kate Douglas Wiggin, trad.: Gretty Ene. – Bucureşti : Corint, 2004. – 52 p.
Acţiunea acestei povestiri se petrece într-un orăşel din America finalului de secol XIX. Numele de familie a personajelor principale, Bird, îi oferă autoarei prilejul de a face unele jocuri de cuvinte şi de a folosi unele proverbe pe care autorul a încercat să le echivaleze cu versiunea de faţă. E vorba de o povestire a sărbătoririi Crăciunului în familie. E o ediţie ilustrată.

19.06.2014

Mănânci, întinereşti şi trăieşti mai mult

Întotdeauna luptăm ca să arătăm bine, să fim sănătoase şi să pierdem kilogramele nedorite. Pentru asta Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” vă propune o nouă gamă de lucrări noi achiziţionate ce vă vor ajuta sa arătaţi bine, să fiţi mereu sănătoase şi pline de viaţă. Aşa că, lecturaţi şi veţi fi mereu pline de energie şi nu veţi mai fi obsedate de greutate şi problemele de sănătate.

Rudiger, Margit. Zone cu probleme/ Margit Rudiger.- Oradia: Aquila, 1998.- 125 p.
Este o carte pentru femeile care vor într-adevăr să procedeze serios pentru a scăpa de „zonele cu probleme”. Cartea cuprinde un program complet de acţiune împotriva „pielii de portocală”, a surplusului de kilograme şi a ţesutului moale. Lucrarea dată oferă un program de înfrumuseţare şi despre toate posibilităţile pe care vi le oferă astăzi cosmetica, masajele şi instituţiile de tratament. Cartea mai oferă şi un program de antrenament pentru tonificarea muşchilor vi-l propun exerciţiile de gimnastică pentru patru săptămîni, exerciţi ce acţionează direct asupra zonelor cu probleme. Şi o dietă cu „Power- Food”, cu efect asupra celulitei, dizolvă grăsimea şi elimină apa şi „toxinele” din ţesut.


Tentori, Arturo. Combinaţii alimentare sănătoase/ Arturo Tentori.- Bucureşti: Curtea veche, 2008.- 255 p.
Întodeanuna ne punem întrebarae să fie oare incorrect ceea ce se spune despre diete? Este greşită ideia potrivit căreia grăsimile şi salamurile ne pot face rău? Dacă suntem persoane sănătoase, nu există mâncăruri propriu-zis nocive pentru noi: dăunătoare pot fi , eventual, anumite combinaţii de mâncăruri, de exemplu, peşte slab cu paste, orez cu carne slabă, pui cu cartofi, .Iată marea utilitate a unei cărţi de dietică ce vă învaţă cum să combinaţi sănătos mâncările care vă plac. Cartea prezintă sute de alimente, fiecare însoţite de combinaţiile recomandate, cele recomandate şi cele neutre, precum şi de note în care găsiţi alte sfaturi dieteticeutile de la caz la caz.

Meyerowitz, Steve. Combinarea alimentelor şi digestia: 101 modalităţi de înbunătăţire a digestiei / Otopeni: Benefica, 2010.- 184 p.

Digestia ta te energizează şi te hrăneşte? Sau ai o digestie şi o eliminare care îţi provoacă stres, te devitalizează şi îţi scurtează viaţa? Această carte ghid vă îndrumă pas cu pas prin procesul care vă ajută să scăpaţi de indigestie şi să-ţi hrăneşti mai bine organismul cu alimentele pe care le consume.



Kushi, Michio. Calea macrobiotică ghid compet pentru macrobiotică/ Michio Kushi.- Bucureşti: For You, 2008.- 237 p.
Clea macrobiotică este un ghi de macrobiotică, care este considerat drept cea mai de seamă autoritate din lume în acest domeniu. Macrobiotica reuneşte ultimele descoperiri ştiinţifice din domeniul nutriţiei şi a sănătăţii, cu practicile sănătoase ale societăţilor tradiţionale. În această ediţie autorul îndrumă spre o alimentaţie mai simplă, care duce la creşterea vitalităţii şi a stări de bine.



Haynes, Antony J. Biblia intoleranţelor alimentare/ Antony J. Haynes.- Piteşti: Paralela 45, 2010.- 344 p.
Dacă aveţi o reacţie adversă faţă de un aliment sau mai multe alimente. Această carte abordează intoleranţele alimentare şi modul în care pot fi tratateatât acestea cât şi afecţiunile asociatecare variază de la sindromul de oboseală cronică la sindromul de interes permeabil, stres în exces, inceţoşarea minţii şi chiar afecţiuni ale pielii precum eczemele şi problemele respiratorii din categoria astmului.




Thomas, Lalitha. 10 plante esenţiale/ Lalitha Thomas.- Piteşti: Paralela, 2005.- 434 p.

Cartea de faţă se bazează pe o abordare alternativă a îngrijirii medicale, o abordare care tratează simtomele individuale în raport cu întregul organism. Pe de altă parte, modelul medicini alopate utilizează un anumit medicament pentru eliminarea sau atenuarea unui anumit simtom, ignorându-se deseori necesitatea de a crea un echilibru al organismului ca întreg.



Somer, Elizabeth. Dieta originală/ Elizabeth Somer.- Piteşti: Paralela, 2004.- 297 p.

În lucrarea Dieta originară ne vorbeşte despre:
• cum să reducem legate de bolile cardiace, diabet, osteoporoză, cataractă, perderea memoriei şi depresii psihice.
• cum să scăpăm pentru totdeauna de nedoritele kilograme.
• cum să folosim Piramida Originară ca ghid pentru pregătirea unor mese uşoare şi hrănitoare.
• cum să avem mai multă energie şi să ne bucurăm mai mult de viată.


Rogers, Carol. Ghid fitoterapeutic pentru femei/ Carol Rogers.- Piteşti: Paralela, 2004.-493 p.
Ghidul de faţă este destinat să devină cartea de căpătâi a tuturor femeilor care doresc să folosească acasă. În siguranţă şi în mod eficient, mediocamentele pe bază de plante. Cuprinzătoare şi accesibilă, cartea le va da cititoarelor noastre posibilitatea să preia responsabilitateapropriei sănătăţi cu ajutorul plantelor medicinale. Lucrarea dată acoperă tot ce trebue să ştie femeile pentru a avea grijă de sănătatea lor şi a familiei.



Thomas, Lalitha. 10 alimente esenţiale/ Lalitha Thomas.- Piteşti: Paralela, 1997.- 370 p.
Alimentaţia echitabilă este prima şi cea mai la îndemână măsură în obţinerea unei bune stări de sănătate. Sfaturile generaledespre nutriţie din 10 alimente esenţiale pot face mai mult pentru sănătatea dumneavoastră decât orice medicament, spital sau tehnologie medicală de ultimă oră. Sunt descrise amănunţit zece dintre cele mai importante alimente de care aveţi nevoie pentru a dezvolta menţine un corp sănătos şi plin de vitalitate.




Chopra, Deepak. Întinereşte şi trăeşte mai mult/ Deepak Chopra.- Bubureşti: For You, 2004.- 205 p.
Cartea Întinereşte şi trăieşte mai mult este un manual completpentru întinerire. În paginile ei veţi găsi un program pentru întinerire, simplu, practice, care poate fi urmat pas cu pas. Aplicînd aceste practice în viaţa de zi cu zi, veţi observa imediat înbunătăţiri în starea voastră fizică şi emoţională. Pe măsură ce veţi începe să întineriţi, veţi putea să vă acesaţi rezervorul lăuntric de energie nelimitată, de creativitate, vitalitatea şi iubire, care reprezintă dteptul vostru prin naştere.



Young, Robert O. Dieta Young. Miracolul PH pentru o sănătate perfectă/ Robert O Young.- Piteşti: Paralela 45 , 2010.- 311 p.
Cartea dată este structurată în trei părţi:Partea I:Teoria- argumentaţia pentru dietă; Partea II-a:Programul popriu-zis pe care ni-l propun autorii; Partea a III-a: Reţete culinare- compuse în spiritual celor care cuprind ingrediente în general accesibile cititorulului. Lucrarea are un stil direct şi clar ce asigură uşurinţa lecturii, chiar şi de către nespecialişti.

04.07.2012

Modalități de păstrare a sănătății

Întodeauna ne punem întrebarea ce să mîncăm şi ce ar fi mai benefic pentru sănătatea noastră ? Dar niciodată nu ne-am gîndit că tot de ce avem nevoie e la îndemîna noastră, aşa că nu vă mai gîndiţi ce să mîncaţi ca să arătaţi bine, ca să scăpaţi de durerea nedorită, mai bine citiţi cărţile propuse de Maurice Messegue, care fac parte din colecţiia Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”. Dacă nu ştiaţi cine e senatorul legumelor, atunci trebue să ştiţi, că usturoiul e cel ce stă la înălţime, cu ajutorul usturoiului se pot trata mai bine de 50 de boli, tincturi, decocturi, infuzii, vinuri, siropuri, macerate de usturoi, ori cu el crud, în salate, pe pâine- zdrobit, sub formă de căţei, este un medicament ce poate fi folosit pentru acnee, abscese, afecţiuni hepatice, artrită, ateroscleroză, bronhopneumonie, bronşită, emfizem, flebită, gută, hipertensiune, impotenţă, pietre la rinichi, tulburări circulatorii, tuse ş.a. Înrudite între ele şi din aceeaşi familie cu usturoiul, ceapa şi prazul îşi merită din plin supranumele de „legume ale sănătăţii”. Înzestrate cu proprietăţi antiinfecţioase, diuretice, stimulente, vermifuge, sunt antiseptice şi anticonstipante, ce fac pielea frumoasă, favorizează eliminarea toxinelor, ale aparatului respirator, tuse, febră. Fortifică organismul, îl menţin sănătos, îl dau vigoare, vitalitate şi tinereţe. Dacă doriţi să scăpaţi de toxinele din organism atunci măslinul şi uleiul lui e cel mai eficient remediu pentru sănătatea dumnevoastră. La fel ca măslinul, pepenele şi gaşca lui dezintoxică organismul şi curăţă rinichii. Şi dacă nu ştiaţi ce să mîncaţi ca să fie şi hrănitoare, energizante şi să fie şi regenatoare nervoase atunci va ajută lucrare lui Messegue în care se vorbeşte despre efectul alunelor, nucilor şi migdalelor asupra organismului. Dacă nu ştiaţi că ardeii, roşile şi vinetele sunt medicamentele naturale pentru diabet, gută şi reumatism, atunci în lucrarea lui Messegue ne învaţăm cum să folosim aceste legume pentru sănătatea noastră. Ca să ştiţi care sunt efectele triunghiului magic al sănătăţii trebue să consumaţi andive, cicoare, anghinare care vă vor ajuta să vi se schimbe sîngele, să se spele intestinele, să vă întinerească şi purifice ficatul. Dacă din triunghiul magic al sănătăţii fac parte andive, cicoare, anghinare, din triunghiul magic al tinereţii veşnice fac parte caisele, persicii şi prunele, care sunt adevărate bombe de energie, dinamism, sănătate şi un medicament de viaţă lungă. Strugurii sunt cei ce vindecă anemia, artroza şi astenia find supranumit „laptele vegetal” al sănătăţii. Dacă doriţi să fiţi mereu sănătoşi plini de energie, proasepeţi şi plini de viaţi mîncaţi fructe şi legume. Dar dacă nu ştiţi ce şi cum să consumaţi pentru a vă simţi bine şi a fi sănătoşi, citiţi lucrările lui Maurice Messegue, care sunt într-o gamă variată şi disponibilă la Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu.

18.06.2012

Din bucătăria popoarelor lumii

Relativ recent în colecțiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a intrat o colecție nouă, Bucătăria popoarelor. E o colecție utilă, pentru cei ce vor să cunoască mai îndeaproape cultura unui stat, în cazul de față bucătăria. În prezenta colecție sunt 9 cărți, țările fiind de pe toate continentele.
La începutul fiecărei cărți se află un scurt istoric al fiecărei țări și specificul culinar, după care sunt prezentate o serie de rețete culinare speecifice țării.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria americană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2009. – 192 p.

America... pămîntul făgăduinței. Cel puțin așa se crede. Să vedem cum stau la capitolul bucătărie.
Nu putem vorbi de un stil culinar propriu acestui stat, atîta timp cît SUA primește emigranți de cîteva secole încoace, preluînd astfel o serie din aproape toate bucătăriile lumii.
Curcanul, însă, este un simbol culinar al americanilor, nelipsit de la masa celei mai importante sărbători ale lor, Ziua Recunoștinței. La capitolul legume, s-ar putea spune că americanii nu sunt mari fani ai legumicoaselor, cel mai apreciat fiind dovleacul, folosit mai ales la prepararea plăcintei americane. Bucătăria americană cunoaște influențele sclavilor aduși aici. Lor li se datorează tradiția „barbecue”, obiceiul de a afuma carnea, obiceiul de a fierbe și folosi frunzele diferitor verdețuri, dar și plăcerea de a prepara și consuma sosuri fierbinți. Așa se face că pe masa Americii putem găsi lemon grass și broccoli chinezesc lîngă chili mexican, mentă din Vietman lîngă gorgonzola, croisant, sushi și polenta (mămăligă).

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria mexicană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Dacă v-ați așezat la masă, o să vi se aducă la micul dejul Huevos rancheros – ou prăjit servit cu tortilla și sos de roșii condimentat; huevos a la mexicana – omletă cu sos de roșii; chilaquiles – tortilla prăjită în sos de gogonele, servită cu brînză, carne de pui și smîntînă; caf de olla – cafea cu scorțișoară și zahăr negru. Cam așa sună micul dejun în stil mexican. Nu mai intrăm în detalii cînd vine vorba de prînz sau cină, s-ar putea să vă lase gura apă, mai ales că în Chișinău nu știu dacă există vre-un local cu specific mexican.
Mîncarea mexicană se evidențiază prin burritos și cayenne, fajitas și frijoles refrittos, dar și alte mîncăruri specifice poporului deja menționat mai sus.



Delaney, Rain. Rețete din bucătăria argentiniană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.


Carnea de vită este principală sursă de hrană în Argentina. Versiunea sa pentru preparare la grătar este denumită asado, totul gătit la foc deschis, în cadrul familiei sau într-un cerc de prieteni. Pe lîngă carne sunt foarte comuni cîrnații: chorizo, morcilla, adică sîngeretele de la noi, apoi intestinele – chinchuline: faimoasa parrilada mixtă. Dacă e să vorbim de bucătăria tradițională, aceasta ne-ar aminti de empanadas – paste sărate, aluat, umplute cu brînză, șuncă, cărnuri, asezonate cu gust. Matambre, o altă minunăție, ruladă din carne cu legume și ouă, tăiată feliuțe subțiri.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria greacă / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Cu toții știm că civilizația greacă a lăsat o moștenire deosebit întregii omeniri. Elementul specific bucătăriei grecești în constituie ospățul comun, dar și simplitatea mîncărurilor.
Ce servim în Grecia?
Cu siguranță, o felie de brînză. Arta preparării brînzei este darul pe care Aristaios, fiul lui Apollo l-a făcut grecilor. Feta, este cap de listă. Servit cu fructe, în salate, garnituri, aperitive sau feluri principale, cu o textură, mai mult sau mai puțin moale, cu o aromă mai mult sau mai puțin accentuată, acest sortiment devenind, în timp, simbolul bucătăriei grecești. În contextul în care Grecia e o țară înconjuată de mări peștele și fructele de mare sunt în mod tradițional pe mesele grecilor. Mai multe detalii despre salate și vin, dar și alte mîncăruri tradiționale găsiți în carte.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria marocană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

În Maroc, prînzul este mîncarea principală. Înainte de tradiționala tocăniță tanjine, marocanii întotdeauna servesc o salată. Pîinea este un element important, fiind folosită pe post de tacîm. Cușcușul, ingredient de origine berberă, însoțește cel mai adesea carnea de miel sau cea de pui.
Dulciurile fac și ele parte din meniul tradițional al marocanilor. Cele mai cunoscute sunt kaab el ghzal (preparată din migdale si alune) și halwa shebakia (preparate din susan și miere și se mănîncă cu precădere în timpul postului musulman.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria libaneză / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Prepararea năutului în Liban este diversă, de cît de aparte unui kebab sau a unei porții de kebab. Pe aceeași masă libaneză veți găsi vinuri cu ce amintesc de Bordeaux, ayran, pui condimentat cu scorțișoară și șofran.
Ca să vă faceți o părere despre bucătăria Libanului, trebuie să gustați mai întîi salata de cereale cu roșii, mentă și pătrunjel, salata de crutoane cu roșii, mentă și castraveți, pasta de năut cu susan, salata de vinete cu susan și rodii și neapărat „sărmăluțe! În frunză de viță de vie.
În fine, gastronomia de aici este un amestec de ingrediente din diferite regiuni, o mixtură bogată în arome și culori.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria thailandeză / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.


Bucătarul thailandez nu are nevoie de unități de măsură pentru a decide cantitatea unui ingredient folosit. Rolul lui constă în combinarea celor patru gusturi care compun un preparat tradițional. Gustul sărat este dat în general de sare și de sosul de pește pe care îl veți găsi la tot pasul în cărțile de rețete thailandeze; gustul acru vine de la lime, oțet de orez și destul de des de la fructe necoapte, precum mango. Cea mai importantă notă este dată de iuțeala ardeiului sau de curry. Pe parcursul paginilor acestei colecții, se va observa că arareori apar cuvinte precum „a decora” ori „a garnisi”.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria franceză / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Pentru francezi, gătitul este un simbol ce le definește cultura. Bucătăria franceză are mai multe ramuri, în funcție de zone. Celebre pentru arta culinară franceză sunt sosurile, majoritatea constituite din smîntînă, amestec de condimente și vin; sosurile Béchamel, Béarnaise, Bordelaise, Rouille sunt printre cele mai cunoscute și apreciate.
Franța e cunoscută ca fiind cea mai mare producătoare de brînzeturi, dar și a vinului. Detalii despre bucătăria franceză veți afla consultînd cartea în cauză.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria arabă / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Cea mai cunoscută mîncare servită la micul dejun este LABNEH, servit cu măsline, mentă uscată și ulei de măsline. Gustarea de dimineață este una consistentă pentru cei care lucrează – năut, foul. Prînzul este considerat masa principală a zilei și este servită în mod tradițional după rugăciunea de după amiază. Masa principală constă în porții cu carne, pui sau pește lîngă orez, linte, burgul, pîinea sau legumele înăbușite și salate.
Cina este o masă ușoară și totuși una importantă, constînd în paste, kebab, shawarma sau mîncăruri similare celor de la prînz.

30.03.2012

1 aprilie – ziua umorului

Ziua de 1 aprilie e cunoscută ca fiind ziua umorului. Fiecare din noi face glume în această zi și se amuză copios în cazul în care reuște să mintă pe persoana cu care vorbește.


Umor școlar : cele mai trăsnite... glume, perle, snoave, epigrame, anecdote, scenete, caricaturi, jocuri amuzante / culese de Daniela Costin și Boris Crăciun. – Iași : Ed. Porțile orașului, 2004. – 183 p.
În această lucrare sunt incluse bancuri la anatomie, scene umoristice, poante la fizică, dialoguri cu haz, replici date de elevi profesorilor, replici date de copii taților și mamelor, epigrame etc.


Păcală și Tîndală : snoave populare / alcătuitor: Andrei Hropotinschi ; col. iniț. și coord.: Anatol și Dan Vidrașcu. – București : Litera Internațional ; Chișinău : Litera Internațional, 2004. – 344 p.
„În proza populară există un întreg ciclu de snoave cu istețul și șmecherul Păcală. Atît lucrurile ingenioase, în care eroul își bate joc de tot satul și de toată lumea, cît și cele ce zugrăvesc un tip folcloric imbecibil din născare, ală cărui fapte, neghiob săvîrșite, sunt proprii unui alt tip chip în snoavele altor popoare, la noi de cele mai multe ori sunt date drept trăsături ale lui Păcală” se afirmă la începutul cărții, pînă a purcede la lecturarea peripețiilor lui Păcală.


Pagini de satiră și umor din scriitori olteni / Antologie, studiu introductiv și note de Ion Dianu. – Craiova : Scrisul Românesc, 1986. – 307 p.
„Antologia umorului oltenesc a lui Ion Dianu ne dă mai mult decît promite. Cu atît mai rău pentru dînsul (că s-a străduit atîta!) Ion Dianu anexează Olteniei scriitori din alte provincii, care au încercat a surprinde specificul umorului oltenesc, precum și scriitori care au locuit vremelnic în Oltenia” afirmă criticul ȘErban Cioculescu.
Astfel, aici sunt incluși următorii scriitori olteni: Anton Pann, Dionisie Eclesiarhul, Barbu Paris Mumuleanu, Alexandru Macedonschi, Traian Demetrescu, Haralamb Theodorian, Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Ion Marin Lovinescu, Dumitru Radu Popescu, Marin Sorescu etc.


Scobioală, Aurel. Scriitorii cînd erau copii. / Aurel Scobioală. – Chișinău : Prut Internațional ; Știința, 2004. – 272 p.
În loc de prefață
„Într-o zi, nepotul mă întreabă:
- Bunele, de ce nu-mi povestești niciodată cum ai fost cînd erai copil – ce isprăvi ai făcut? Că despre Ion Creangă știu aproape totul, iar despre tine – mai nimic.
Această „paralelă” cu marele nostru povestitor m-a dus la gîndul că și alți copii – nu numai copii de-ale scriitorilor, ci și de-ai celor fără de care Cartea n-ar ajunge la Cititor, adică editori, pictori, actori, bibliotecari etc. – i-ar putea întreba pe buneii lor același lucru. Pentru a satisface curiozitatea copiilor, i-am ispitit pe confrații mei de cuvînt frumos, cam ce fel de poamă au fost ei în copilărie? Din răspunsurilel or am și închegat această carte, pe care v-o propun cu mult drag” afirmă autorul Aurel Scobioală.
Astfel, in această carte, veți afla despre șotiile scriitoarei Claudia Partole, Gheorghe Bîlici, Arcadie Suceveanu, Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Grigore Vieru etc.

Scobioală, Aurel. Alt ulcior cu pătăranii : istorioare și glume cu scriitori și alte nume / A. Scobioală ; desene de Lică & Glebus Sainciuc. – Chișinău : Prut Internațional, 2001. – 250 p.
În această carte sunt redate diverse întîmplări din viața diferitor scriitori din Republica Moldova. Este vschi, orba despre Valeriu Babanschi, Vitalie Baltag, Leo Butnaru, Pavel Boțu, Aureliu Busuioc, Petru Cărare, Grigore Vieru etc.

Popovici, Ion. Muza cu seringă (epigrame și catrene satirice medicale). – Chișinău : Editura ”ELENA-V.I.”, 2007 .- 88 p.
Sunt niște epigrame despre și cu medici.

Tarlapan, Efim. Râsul lupului de mare = Свистать всех на... смех! (satire, fabule, epigrame, aforisme) / E. Tarlapan (ediție bilingvă). – Chișinău : Editura LABIRINT, 2010. – 159 p.
În această carte sunt incluse satire, fabule, parodii. Este o ediție bilingvă, textul fiin prezentat atît în limba română, cît și rusă.


Tarlapan, Efim. Pauza de rîs... : ghicitori, poezii, ironii / E. Tarlapan. – Chișinău : Labirint, 2011. – 32 p.
În această carte sunt incluse cîte un set de ghicitori, poeziii și ironii pentru cei mici, care vor fi interesați de lecturarea și învățarea unora din cele prezentate aici.

Tarlapan, Efim. Ghici unde era dus tatăl iezilor din povestea „Capra cu trei iezi” : culegere de ghicitori, proverbe, ironii pentru elevi. – S. l. : STADIFORM, 2005. – 32 p.
Lucrarea cuprinde 2 părți: proverbe, dar și răspunsul, sau mai bine zis răspunsurile la întrebarea din titlul cărții, care nu sunt altceva decît niște perle sau părerea diferitor copii vis-a-vis de această întrebare. E vorba de niste elevi ai mai multor școli generale din diferite localități care au încercat să răspundă la această întrebare. Iată ce cred ei: Nu exista, iar pe iezi i-a adus Moș Crăciun (Caplea Andreea, Dăbuleni, județul Dolj), Tatăl iezilor a fost dus în Asia după cele patru fete A.S.I.A. să vadă dacă inima lui este în bagaje (Hârjan Iulia, Reghin, Mureș), S-a dus la finanțe să plătească impozitul pentru fîn (Bugelcan Persida, Bistrița) etc.

Tarlapan, Efim. Zîmbete pentru export : cu o prefață de George Corbu și un „avertisment” de Ștefan Cazimir. – Chișinău : Editura „Labirint”, 2010. – 150 p.
„Este interzis de a vorbi de rău despre această carte” afirmă Ștefan Cazimir. Satiric de prim plan, umorist în plan secund (termenii pot fi inversați, în cazu-i fără consecințe majore, din rațiuni de ordin hermeneutic), Efim Tarlapan ilustrează – cu autoritatea oferită de o operă nu numai întinsă, ci și viguroasă sub raport artistic – încrengăturile a ceea ce Adrian Marino admitea prin nominațiunea gen comic, în cadrele căruia a dobîndit statură de scriitor clasic.


Bancuri de nota... 10 / red.: Apostol Stăncescu. – București : Editura ALEX-ALEX & LETI PRESS, 2005. – 95 p.
Sunt prezentate glume despre Bulă, elevi, doctori, polițiști etc.

Bancuri de nota... 2000 / red.: Apostol Stăncescu. – București : Editura ALEX-ALEX & LETI PRESS, 2005. – 95 p.
Sunt incluse un set de glume, inclusiv citate.

20.03.2012

Despre arta deservirii în restaurante

Pfuel, Stefanie von. Cool Events at Home. Kempen: teNeues, 2008. – 144 p.

Whether lunch, dinner, an informal buffet or a backyard barbecue, hostess Stephanie von Pfuel gives you all the tips and tricks you need to make entertaining your guests at home an event to remember. Nothing is left to chance and everything, from the food to the place settings and centerpieces, is fun, affordable – almost effortless to prepare!







Cool Restaurants: The Cookbook. Kempen: teNeues, 2008. – 144 p.

22 of the world’s most celebrated chefs share their favorite recipes.

22 bucătari-șefi celebri prezintă retetele lor.








Enciclopedia casei: 7500 de sfaturi practice. Chişinău: Ed. a 2-a adăug. şi rev. - Chiinău : Editura Arc, 2010. – 503 p.

ENCICLOPEDIA CASEI vă ajută să vă descurcaţi bine în gospodărie şi să stabiliţi o relaţie armonioasă cu partenerul de viaţă, cu copiii, părinţii, familia şi prietenii dumneavoastră. Există oare ceva mai important pe lume decât aceste lucruri?

В предложенных книгах Bы найдете современный подход к сервировке стола, как в рестаранном бизнесе так и дома. Здесь широко использованна экотематика и природные материалы.



07.03.2012

Scriitorul B. P. Hasdeu, o spiritualitate a neamului românesc

Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hasdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina — d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.
S-a născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Țarist, și a studiat la universitatea din Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofițer în armata rusă. La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ținut pentru a scăpa de împilarea și deznaționalizarea forțată practicată de administrația de ocupație. Rușii i-au cerut extrădarea, iar la refuzul autorităților române, i-au anulat dreptul de moștenire pe care-l avea asupra unor moșii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei. Mai târziu însă i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciară.
La 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul. După șapte luni a demisionat. În 1858 s-a mutat la Iași, ca profesor de liceu și bibliotecar al universității. A donat bibliotecii universitare 4.000 de volume. În acest timp Hasdeu a pus bazele mai multor publicații, între altele, revista „Din Moldova” (1862-1863) în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.
Între 17 mai 1876 și 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvente den bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice cópii după acte din arhivele străine privitoare la români.
În 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar și ca recunoaștere a spiritului său enciclopedist.
Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din București. A tipărit o parte din lecțiile sale pline de originalitate și de cunoștințe vaste asupra literaturilor străine și a limbii române.
Hasdeu a cochetat și cu politica. Partizan al lui Kogălniceanu, a susținut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, a susținut dinastia străină, de Hohenzollern, apoi, pe aceeași linie a ideilor de factură paneuropeană, a devenit membru al Partidului Liberal, ajungând deputat liberal în parlamentul României.
După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic și fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina. A murit la 25 august 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă și perenă. În ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României.
Biblioteca noastră poartă numele marelui B. P. Hasdeu. În acest sens, am organizat o expoziție virtuală în care vă prezentăm operele scriitorului aflate în colecțiile bibliotecii noastre.


Hasdeu, B.P. Opere alese. – Chișinău : Cartea moldovenească, 1967. – În 2 vol.
Vol. 1. – 430 p.

În acest volum sunt incluse operele scriitorului, acestea fiind împărțite în trei părți: Poezie (Versul, Amicului meu N. N., Luntrea, Bradul etc.) ; Dramaturgie (Răzvan și vidra, Trei crai de la răsărit); Proză (Micuța. Ursita. Roman istoric); Critică literară (Apărarea redactorului (fragmente), Fondul basmului (fragmente), Eminescu (necrolog)).





Vol. 2. – 353 p.
Luînd în considerație că opera lui Hasdeu este vastă, în acest volum sunt incluse Scrieri istorice, Publicistică, Folcloristică, Lingvistică, Lecsicografie. Astfel, la fiecare capitol în parte sunt incluse lucrări cum ar fi: Ioan-Vodă cel Cumplit, Amorul în cronicile românești, Boerii în fața poporului, Despot Vodă, Literatura populară, Originile agriculturii la românii etc.





Hasdeu, B. P. Scrieri: în 16 vol. – Chișinău : Știința.
Din cele 16 volume ale autorului B. P. Hasdeu în colecțiile BM „B.P. Hasdeu” la moment sunt doar volumele 1, 2, 3, 4, 5 și 8. În acest sens vom face referire la fiecare volum pe care îl avem în care vom menționa ce include fiecare volum.




Vol. 1. – Text îngrijit, studiu introductiv, note și comentarii: S. Ilin; tabel cronologic: I. Oprișan. – 1993. – 410 p.

Volumul I descide colecția de Scrieri din opera marelui scriitor și savant B.P. Hasdeu, cuprinzînd integral creația poetică. La Addenda sînt reproduse versurile lui Hasdeu în limba rusă, versiunea lor românească, precum și traduceri din Heinrich Heine, Cîntarea cîntărilor, Tadeu, Alexandru și Iulia Hasdeu.




Vol. 2. – Text îngr., note și coment.: S. Ilin și I. Oprișan; studiu introductiv: S. Ilin. – 1997. – 697 p.

Volumul 2 se referă la proza: de la textele de bază cunoscute rămase în periodice sau manuscrise. lui B. P. Hasdeu. Astfel, aici veți găsi Romane, nuvele, povestiri; Proză istoriografică; Pagini umoristice, foiletoane, pamflete; Caleidoscop satiric; Memoralistică; Traduceri și în final Addenda. La Addenda sînt reproduse textele originale în limba rusă și traducerea românească a Însemnărilor unui iuncher de husariși a Impresiilor din armată.




Vol. 3. – Text îngr., note și coment.: S. Ilin și I. Oprișan; studiu introductiv: S. Ilin. – 2008. – 546 p.

Volumul 3 se referă la dramaturgia lui B. P. Hasdeu. Cu acest volum se încheie publicarea creației literare propriu-zise a scriitorului. Volumul cuprinde poema dramatică în cinci cînturi Răzvan și Vidra, comedia Trei Crai de la Răsărit, schița dramatică Femeia, tragedia istorică



Vol. 4. – Text selectat, studiu introductiv, note și comentarii: Stancu Ilin. - 2009. – 535 p.

Volumul cuprinde o selecție din studii și articole literare, grupate în două compartimente: Din volume (care include materiale apărute în cărțile și broșurile tipărite în timpul vieții scriitorului) și Din periodice (include texte publicate de autor în periodicele conduse de el cum, ar fi „Lumina”, „Aghiuță”, „Satyrul”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Revista nouă” sau în alte reviste ale vremii: „Românul”, „Ordinea”, „Familia”, „Analele Academiei Române”, ”Cuvîntul”).



Vol. 5. – Text selectat, studiu introductiv, note și comentarii: I. Oprișan. - 2009. – 535 p.

Volumul reflectă contribuția lui B.P. Hasdeu în domeniul folcloristicii românești, reunind cele mai multe din studiile dedicate de savant culturii populare.




Vol. 8. – Text îngrijit și studiu introductiv: G. Brâncuși. – 2008. – 580 p.

Volumul include lucrări de istorie, în care s-a examinat faptele de limbă, a urmărit să asigure cu ajutorul lor un suport puternic documentelor istorice și să impună adevărul despre unitatea românească din toate timpurile.




Hasdeu, B. P. Scrieri literare, morale și politice / B.P. Hasdeu; ed. critică și variante: M. Eliade. – București : Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1937. – În 2 vol.
Vol. 1. – 468 p.

La alegerea materialului acestei ediții s-a luat în considerație valoarea și semnificația literară a textelor. Au fost publicate trei sferturi din opera poetică a lui Hasdeu, romanul Duduca Mamuca în cele două redacțiuni; Răzvan și Vidra cu toate variantele, lungul și, din nefericire, neterminstul pamflet Mișcarea Literelorîn Eși. Au mai fost publicate variantele la Poezii și Răzvan și Vidra „pentru a pune în lumina preocupările de adevărat „artist” ale lui Hasdeu, veșnic nemulțumit de forma aperelor sale, refăcînd și perfecționînd neîncetat forme și versiuni vechi” afirmă Mircea Eliade în prefața ediției.




Vol. 2. – 411 p.
În volumul 2, la fel, sunt incluse operele ilustrului B.P. Hasdeu. Lucrările sunt incluse în Esseu și cultură (Filosofia portretului lui Țepeș, Dicționare și dicționare, Fondul basmului), Pamflete și cronici (Ziarele din România, Teatrul român, Domnul Nae, Eminescu etc.); Morală și profetism românesc (Cauzele și rezultatele cosmopolitismului, Noi în 1892, Papa dela Neva), Articole politice (Unirea, Patriotism și neîncredere etc.), ADDEnda ( Linia ferată Iași-Odesa, Revoluția de la Ploiești), Note (Hasdeu și V. A. Ureche, Hasdeu și Domnitorul Carol, Iulia, soția lui Hasdeu, Biblioteca lui Hasdeu etc.).




Hasdeu, B. P. Ioan-Vodă cel Cumplit. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2007. – 135 p.

În această lucrare, B.P. Hasdeu vorbește despre evenimentele istorice care au avut loc în Moldova după moartea marelui domnitor Ștefan cel Mare.
Relatările sunt prezentate din cîteva puncte de vedere, cum ar fi: aventurierul, domnul, căpitanul, catastrova, după el.



Hasdeu, B.P. Literatura populară: basme populare românești / B. P. Hasdeu, prefață: Ovidiu Bârlea. – București : Editura „Grai și Suflet – Cultura Națională”, 2000. – 320 p.

„Materialul din acest volum este inedit în întregime; mai mult chiar, el nu a fost utilizat de folcloriști în studiile și cercetările lor” afirmă Lia Stoica Vasilescu în Notă asupra ediției.
Astfel, cartea include o serie de basme și legende, snoave și povestiri a creației populare românești. Basmele sunt „grupate” în basme despre animale, basme fantastice, basme nuvelistice, basme legende.




Hasdeu, B. P. Mărturii / B. P. Hasdeu. – București : s. l., 1993. – 232 p.

În această lucrare, sunt reflectate mai multe aspecte ce ține de personalitate lui B. P. Hasdeu. Astfel, sunt reflectate informații vis-a-vis de activitatea lui B. P. Hasdeu în calitate de director general al Direcției Generale a Arhivelor Statului (1876-1900); diverse documente în care B. P. Hasdeu este desemnat în diverse funcții sau în semn de apreciere privind activitatea pe care o desfășoară; respectiv opinii ale unor personalități culturale românești despre B. P. Hasdeu.




Hasdeu, B. P. Soarele și Luna: folclor tradițional în versuri: în 2 vol. / B. P. Hasdeu. – București : Saeculum I.O.
Vol. I – Texte / Ediție critică, prefață, note, comentarii, variante și indici: I. Oprișan. – 2002. – 479 p.


Literatura populară a unui popor reprezintă, de fapt, cartea de vizită. Cu toate acestea, „chiar dacă B. P. Hasdeu nu poate fi trecut în rîndul primilor culegători de folclor din spațiul etnic românesc, el trebuie, fără îndoială, considerat între primii care înțeleg că producția artistică populară nu se limitează la baladă și cîntec liric și că o cercetare științifică a creației anonime naționale impune culegerea tuturor speciilor, cum a încercat, prin pilda proprie, el însuși” afirmă I. Oprișan la începutul volumului.
Astfel, literatura populară culeasă de B. P. Hasdeu incluse în acest volum sunt divizate în cîteva capitole: Culegeri folclorice directe (vrăji și descîntece, sărbători de peste an, balade, lirică populară, ghicitori); Culegeri folclorice prin intermediari (vrăji și descîntece, rituri de fertilitate și sănătate, poezia eveniementelor celor mai însemnate din viața omului etc.).




Vol. II – Soarele și Luna: Folclor tradițional în versuri, 2002. – 399 p.

La fel ca și în primul volum, aici este redată literatura populară a poporului român. Conținutul volumului II e o continuare a volumului I, titilurile capitolelor fiind aceleași, fiind redate diverse vrăji și descîntece, poezii populare, ghicitori, proverbe etc.




Hasdeu, B. P. Scrieri literate. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2003. – 169 p.

În această lucrare sunt incluse cîteva poezii și drame ale marelui B.P. Hasdeu, cum ar fi: Frunzele, Dorul, Ovidiu la gurele Dunării, Alb și negru respectiv Răzvan și Vidra. Acest titlu de carte este în colecțiile bibliotecii în 2 ediții, cea de a doua ediție fiind editată în București în anul 1989 de editura Minerrva.




Hasdeu, B. P. Sic cogito / B. P. Hasdeu, ed. critică: I. Oprișan. – București : Vestala, 2007. – 261 p.

”După atîtea ediții apărute de-a lungul a peste o sută de ani de la prima publicare a lucrării Sic cogito în Revista Nouă (1891-1892), revenim la ediția princeps din 1892, deoarece ea constituie ediția definitivă, dată o dată pentru todeauna, ca Tablele legii, pe care n-a îndrăznit s-o modifice nici chiar autorul în următoarea ediție din 1895 (a treia după numerotarea sa, socotind inserarea în Revista Nouă drept prima ediție).
Spre a nu deforma în nici un fel forma întrevăzută de autor ca ideală – considerînd textul ca un întreg împreună cu dispunerea grafică – am recurs la reproducerea anastatică a ediției din 1892, socotind ortografie de la sfîrșitul secolului al XIX-lea nu va constitui o piedică în parcurgerea textului, ci dimpotrivă va fi ca o patină a vremii, care îl va introduce pe cititor în atmosfera epocii în care Sic cogito s-a închegat” afirmă I. Oprișan la începutul lucrării.




Hasdeu, B. P. Scrieri istorice / B. P. Hasdeu; ediție critică: I. Oprișan. – București : Vestala, 2008. – în 2 vol.
Vol. 1. – 575 p.


B. P. Hasdeu se considera un istoric. Dacă se observă, cele mai multe dintre cercetările filologico-lingvistice ale savantului au o vizibilă finalitate istorică. Pe de altă parte, creația populară e întrevăzută ca un tezaur de documente nebănuite cu trimitere la fapte și figuri istorice. În acest volum sunt incluse cîteva studii: Cîteva analize literare externe, Istoria toleranței religioase în România, Originile Craiovei, Negru Vodă un secol și jumătate din începuturile statului Țărei Românești.




Vol. 2. – 399 p.

„În acest volum sunt incluse scrierile din periodice, care, de cele mai multe ori, nereeditate niciodată. Studiile incluse în volumul de față alcătuiește lotul cel mai vechi de studii și documente inserate de istoric în revistele România, Foaea de Storiă Română, Foița de Istorie și Literatură, Ateneul Român și Din Moldova (Lumina) pînă la apariția Arhivei Istorice a Românilor (1864), prin care savantul trecea într-o altă etapă a vieții și creației sale” afirmă I. Oprișan.
Aici sunt incluse următoarele studii: Uricariul, Uricele române aflătoare la Sfetigora, O carte de giudecată de la mitropolitul Varlaam din 1646, Tările moldovenești de la Cetatea-Albă, Negoțul moldovan sub Alesandru Bunul etc.





Hasdeu, B. P. Studii și articole de economie politică / B. P. Hasdeu; ed. critică: I. Oprișan. – București : Editura SAECULUM I. O., 2002. – 303 p.

Sunt două capitole. În primul capitol: Studii și articole de economie politicăsunt incluse lucrări din volume, din periodice și traduceri. În cel de-al doilea capitol, Publicistica politică 1869-1904 este inclusă o addendă, și articole din diverse periodice. La final sunt incluse Note și comentarii și un indice de nume




Hasdeu, B. P. Publicistică din ziarul „Traian” 1869-1870. – Chișinău : Arc, 1998. – 335 p.

Este o selecție a textelor făcută de Gabriel Mumjiev. Sunt articolele lui B. P. Hasdeu în ziarul Traian, fiind specificate numărul și data apariției. După cum se afirmă și în Notă asupra ediției, „s-a respectat stilul de „epocă” al lucrărilor reproduse.




Hasdeu, B. P. Publicistică politică / B. P. Hasdeu; ed. critică, prefață, note și comentarii: I. Oprișan. – București : Editura SAECULUM I. O.
Vol. 1. – 2002. – 495 p.
Vol. 2. – 2003. – 479 p.


După cum afirmă și I. Oprișan, „publicistica politică a lui B. P. Hasdeu îmbrățișează treptat toate problemele arzătoare ale zilei, constituindu-se, cu timpul, într-o „voce” distinctă, respectată sau temută în epocă. Ediția Publicistica politică. 1869 - 1902, vol. I-II reușește, pentru prima dată la un loc, toate articolele cu caracter politic publicate de B. P. Hasdeu în presa vremii de la începutul anului 1869 și pînă la sfîrșitul vieții.”



Hasdeu, B. P. Poezie; Proză. – Chișinău : Litera, 1997. – 384 p.

Sunt incluse versurile lui B.P. Hasdeu, Ioan-Vodă cel Cumplit și Răzvan și Vidra.





Hasdeu, B. P. Muntele și valea. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2001. – 343 p.





Hasdeu, B. P. Răzvan și Vidra. – București : Cartex 2000, 2004. – 157 p.






Hasdeu, B. P. Ioan-Vodă cel Cumplit. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2007. – 133 p.


Munteanu, G. Bogdan Petriceicu Hasdeu / comentat de Marcel Crihană. – București : Recif, s. a. – 157 p.În această lucrare sunt informații legate de scriitorul B. P. Hasdeu, ca lingvist, istoric, poet, prozator etc. La fel, este prezentat un tabel cronologic, aprecieri critice.


Hasdeu, B. P. Folcloristica: în 2 vol.
Vol. 1. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2008. – 463 p.
Volumul cuprinde un bogat comportament de Note, cometnarii și variante, în cadrul cărora, după indicarea datelor privitoare la apariția și eventualele reeditări ale textelor și după descrierea manuscriselor acestora. În Adendda, s-au reprodus cîteva lucrări de an, elaborate de studenți sub îndrumarea lui B. P. Hasdeu afirmă I. Oprișan.

Vol. 2. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2003. – 319 p.
„... nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decît numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decît numai nutrind-o din literatura populară” afirmă B. P. Hasdeu. În acest volum de Folcloristică, există un capitol dstinat colindelor de iarnă, vorbindu-se despre originea şi clasificarea lor (colinde proprpiu-zise, colinde religioase, colindele de la Moş-Ajun, Colindele Sorcovei, Pluguşorul).


Hasdeu, B. P. Studii de folclor / B. P. Hasdeu; ed. îngrijită: N. Bot; prefață: O. Bîrlea. – Cluj-Napoca : Dacia, 1979. – 285 p.Hasdeu a fost culegător de folclor încă din perioada sa de debut. Nu demult a fost descoperită colecția sa manuscrisă de folclor moldovenesc, constînd din 57 de texte; 32 de cîntece lirice, 2 strigături, 12 balade, 4 ghicitori, 5 descîntece, un plugușor, și un obicei. În această carte se vorbește despre poezia populară italiană, descîntecele, doina, originea poeziei poporane la românu și prelegeri de etnopsihologie ținute la Universitatea din București.

Hasdeu, B. P. Articole și studii literare / B. P. Hasdeu; pref., texte alese și îngrijite: C. Măciucă. – București : Editura pentru literatură, 1961. – 239 p.
În această lucrare se vorbește despre literatura populară, o prefață la lucrarea „Răzvan și Vidra”, „Cronicele României” de Kogălniceanu, ziarele din România, elementul monarhic în cele „101 fabule” de d. George Sion. etc.


Goia, Vistian. B. P. Hasdeu și discipolii săi / V. Goia. – București : Minerva, 1987. – 217 p.
Dacă există în perimetrul culturii române un creator a cărui personalitate covîrșitoare să umbrească propria operă, acesta este B. P. Hasdeu. În această lucrare se vorbește despre discipolii lui B. P. Hasdeu și școlile acestuia.

Pecican, O. Hașdeenii / O. Pecican. – Cluj-Napoca : Grinta, 2003. – 256 p.
Această carte e o istorie a Hasdeenilor. Informațiile sunt „grupate” în trei părți: Imaginea trecutului. Contribuții la cunoaștere istoricului; Imaginarul istoriografic și Hașdeenii.

Oprișan, I. Opera literară a lui B. P. Hasdeu / I. Oprișan. – București : Vestala, 2007. – 543 p.
G. Călinescu avea dreptate cînd afirma că „opera științifică a lui Hasdeu se poate privi sub raport documentar și sub raport literar”. Astfel, în această carte se vorbește despre exercițiul critic, timbrul liric propriu, modernismul prozei, fascinația rampei, etc.


Oprișan, I. B. P. Hasdeu sau setea de absolut: tumultul și misterul vieții. – București : Vestala, 2001. – 591 p.
Se înșeală cine mai crede, poate, că biografia unei personalități ar constitui o simplă derulare de fapte în ordinera desfășurării lor cronologice sau o punctare cît mai amănunțită a arcului vieții cercetate cu aspecte riguros fundamentate documentar găsim în paginile de început a cărții. Este o biografie a lui B. P. Hasdeu, în care aflăm despre originea neamului în mit, bunicul Tadeu și tatăl Alexandru Hîjdău, orizonturile copilăriei, un prinț al cărții în fața justiției etc.

Onea, Octavian. Și totuși, cînd s-a născut B. P. Hasdeu? / O. Onea. – Cîmpina : Verva, s. a. – 144 p.
Cartea include trei părți: Labor vincit improbus, Ita sensum, Ad acta. La final sunt incluae 4 addende.