19.10.2010

Hours, Bernard. Ludovic al XV-lea şi curtea sa : regele, eticheta şi curteanu : eseu istoric. - Ch. : Arc, 2004. - 314 p.

Din Introducere

Curtea lui Ludovic al XV-lea, asemeni monarhului său, continuă să sufere de o reputaţie negativă, în ansamblu. Cele mai recente publicaţii - universitare sau nu -, destinate publicului larg, se complac în a întreţine această reprezentare a unui microcosmos parazitar, dedat atît intrigilor, care paralizează puterea, cît şi libertinajului, care o erodează. Evident, s-a subliniat cît de mult a fost preocupat Ludovic al XV-lea de menţinerea moştenirii lăsate de străbunicul său. Din "fidelitatea faţă de spiritul tradiţiei de la Versailles", el "cunoaşte pe deplin eticheta şi respectul datorat persoanei sale".

Înfierarea purtării lui Ludovic al XV-lea a fost întotdeauna unanimă, inclusiv la autorii care se distanţează de morala creştină: ultimul portret - foarte discutabil - al Mult Iubitului îl înfăţişează ca un "libertin fără voie", homosexual latent cu tendinţe pedofile, atras de urîţenie, un desfrînat brutal incapabil de reverie erotică sau de un vreun sentiment adevărat şi incapabil de a se elibera de o culpabilitatemorbidă.Este semnificativ faptul că acelaşi autor descrie curtea de la VErsailles, nu ca un loc al "supunerii curteanului" şi al "profundului respect faţă de o anumită ordine", ci ca unul al "întîietăţii acestuia, al paradei, al plăcerilor sale".
Sursa imaginii: www.edituraarc.md

Cum să fii cel mai bun la înot / Jim Drewett. - Ch. : Arc, 2009. - 49 p.


Există numeroase motive pentru care ai vrea să-ţi îmbunătăţeşti tehnica de înot. Unii oameni înoată ca să se menţină în formă, alţii se înscriu în cluburi de înot.

Lucrarea Cum să fii cel mai bun la înot îţi oferă cunoştinţele necesare pentru a deveni cel mai bun în orice-ai dori să faci.

Sursa imaginii: www.edituraarc.md

Cum să fii cel mai bun la tenis / Jim Drewett. - Ch. : Arc, 2009. - 49 p.


Tenisul este un joc pasionat şi distractiv, bazat pe viteză şi agilitate. Principalele turnee, precum Wimbledonul, French Openul, Australian Openul şi US Openul, sunt urmărite de miliane de oameni, iar numele celor mai buni jucători sunt cunoscute de toată lumea. Însuşirea tehnicilor necesită exerciţiu, dar rezultatele merită efortul depus.
Sursa imaginii: www.edituraarc.md

Cum să fii cel mai bun la fotbal / Jim Drewett. - Ch. : Arc, 2009. - 49 p.


Fotbalul este unul dintre celemai populatr jocuri de pe planetă. Îl poţi juca în parc cu oameni, o minge şi cîteva cutii de conserve în loc de poartă. Chiar şi un teren mare de fotbal necesită foarte puţin echipament.
Acest ghiduri arată, pas cu pas, cum să controlezi fiecare element al jocului: iniţieri în regulile şi reglementările sportului, fotografii care va ajuta să devii stăpîn pe tehnicile dificile, precum driblarea adversarului sau loviturile peste cap.

Median Gh. Nicolae Iorga şi Botoşanii : Legături epistolare. - Botoşani : Agata, 2006. - 146 p.


Această carte, care cuprinde între coperţile sale scrisori adresate de botoşăneni lui Nicolae Iorga într-un interval de timp de peste trei decenii (1907-1938), se doreşte a fi, înainte de toate, un omagiu adus marelui savant, de la a cărui naştere se împlinesc 135 de ani. Ea este, de asemenea, o modestă contribuţie la mai bună cunoaştere a legăturilor acestuia cu ţinutul natal, subiect asupra căruia s-au aplecat de-a lungul timpului mulţi cercetări botoşăneni, prin care I. D. Marin, I. Turuşanu, V. Bânzar, Şt. Cervatiuc, I. Bejenarul şi Violeta Damaschin.
Spre deosebire de lucrările cercetătorilor aminţiţi mai sus, care au fost realizate în cea mai mare parte pe baza documentelor de arhivă, a presei şi a unora dintre scrierile istoricului, cea de faţă are ca sursă documentară corespondenţa personală a lui Nicolae IOrga cuprinsă în peste 400 de volume, păstrată la Biblioteca Academiei Române. Din cele cîteva zeci de mii de scrisori din această colecţie, aproximativ 200 au ca loc de expediere oraşele Botoşani şi Dorohoi şi o serie de localităţi rurale din cele două foste judeţe. (Autorul)

Houdé, O. Psihologia copilului. - Chişinău : Cartier, 2007. - 128 p.


Titlu original: La psychologie de l'enfant.
Din Introducere.
Există mai multe studii istorice despre copilări. Cele mai cunoscute sunt L'enfant et la vie familiale sous l'Ancien Regime de Philippe Aries şi L'enfant dans l'histoire de Julian de Ajuriaguerra, titular al Catedrei de neuropsihologie a dezvoltării, la College de France, în anii 1975-1981.
La întrebarea "De unde deţinem noi această preţioasă comoară care este inteligenţa?", Descartes răspundea, în al său Tratat despre om, cu o certitudine de neclintit: Dumnezeu a sădit în noi, încă de la naştere, idei logice şi matematice clare şi distincte, însuşi miezul inteligenţei umane.
Patru secole mai tîrziu, psihologia copilului va da, în mod evident, un cu totul alt răspuns la această întrebare. De la Descartes şi pînă în anul 2000, au existat două evenimente-cheie ce au marcat progesul ştiinţific în acest domeniu. Este vorba mai întîi de introducerea, de către Charles Darwin, a ideii unei evoluţii naturale a inteligenţei animale şi umane, (filogeneza sau evoluţia speciilor), unde Materia, Viaţa şi Raţiunea coexistă, ideea ce exclude divinitatea din explicaţie. În secolul XX, avem de-a face cu reluarea acestei idei în cadrul ontogenezei (evoluţia inteligenţei la copil la adult) de către Jean Piaget, în domeniul psihologiei copilului.
Sursa imaginii: www.cauti.ro)

Andronic, L. Comunicarea societală şi relaţiile publice în perioadă de criză / L. Andronic, A. Zavadschi. - Ch. : CEP USM, 2010. - 203 p.


Din Prefaţă
Criza este o parte componentă a existenţei noastre şi a proceselor economice, sociale, politice, tehnologice, ecologice ce au loc. Deşi criza este privită de unii ca un fenomen negativ, alţii o identifică cu o stare necesară pentru ca fiecare organizaţie să-şi îmbunătăţească parametrii de funcţionare, să se adapteze la noile cerinţe ale pieţei, să creeze noi produse şi servicii ca să satisfacă necesităţile tot mai sofisticate ale consumatorilor.

Gori, C. Cartea despre... bărbsţi şi femei în istorie : dinantichitate pînă în zilele noastre. - Ch. : Arc, 2008. - 60 p.

Cartea presupune o incursiune în istorie, din antichitate pînă în prezent oferind informaţii bogate şi utile despre diverse personalităţi civilizaţii, războaie relligii, curţile Europei etc., care au influenţat evoluţia lucrurilor de mai departe. Carte are un caracter enciclopedic şi este destinat atît copiilor de vîrstă şcolară cît şi celor interesaţi de istorie în general: profesori, studenţi...

Sursa imaginii: www.edituraarc.md

Densuşianu, Nic. Istoria militară a poporului român. - Bucureşti : Vestala, 2002. - 463 p.


Notă asupra ediţiei
Deşi Nic. Densuţianu nu a reuşit să finalizeze Istoria militară a poporului român - elaborînd doar primele trei capitole -, el a lăsat totuşi o serie de lucrări (de mai mică sau mai mare întindere) care se circumscriu tematicii respective, constituindu-se într-o vastă schiţă a sintezei proiectate.
Spre a sugera intenţiile autorului şi spre a pune în contextul firesc începutul redactat (inedit pînă de curînd) al lucrării, am adunat la un loc toate acele studii care punctează clar diversele momente ale evoluţiei ulterioare a artei şi tehnicii militare la Carpaţi şi Dunărea de Jos.

Hart, S. Ora de comunicare nonviolentă : un proces de predare şi învăţare bazat pe relaţionare / S. Hart, V. K. Hodson. - Bucureşti, 2006. - 272 p.

Scurtă Introducere

Această carte este scrisă pentru educatori, în special pentru profesorii din învăţămîntul primar. Instrumentele, observaţiile, activităţile, precum şi resursele oferite îi vor ajuta pe profesorii care cultivă seminţele compasiunii în claselor sau care îşi doresc să facă acest lucru.

Partea I explică modul în care relaţiile influenţează predarea şi învăţarea şi se concentrează asupra celor patru relaţii vitale din clasă: relaţia profesorului cu el însuşi, relaţia profesor-elev, relaţia elev-elev, şi cea dintre elev şi procesul de învăţare.

Partea a II-a oferă instrumentele practice pentru crearea unei ore de comunicare nonviolentă. Cinci premise contribuie la dezvoltarea unei noi conştiinţe a compasiunii noastre naturale, cea care este "inima" comunicării nonviolente.

(Sursa imaginii: http://www.buybooks.ro/)