În Holocaust (din greacă ὁλόκαυστον (holókauston): holos, "complet" şi kaustos, "ars"), (în ebraică: Haşoa השואה, în idiş: Hurben חורבן), este un termen utilizat în general pentru a descrie uciderea a aproximativ şase milioane de evrei, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al doilea război mondial, ca parte din „soluţia finală a problemei evreieşti”, programul de exterminare a evreilor, plănuit şi executat de regimul naţional-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler.
Cuvântul original grecesc (holókauston) este o traducere a termenului ebraic olah, care înseamnă „ardere de tot” şi care denumeşte vechiul ritual iudaic de sacrificiu în care (bucăţi de) animale sau plante erau arse pe altar pentru Iahve (Elohim) căruia, după A treia carte a lui Moise (Leviticul), îi era plăcut acest miros.
Cuvântul holocaust era folosit din secolul al XVII-lea pentru a denumi moartea violentă a unui număr mare de oameni. Spre deosebire de cuvântul masacru, de origine latină („ucidere în masă de oameni de către alţi oameni”), cuvântul holocaust se putea referi şi la dezastre sau catastrofe. Winston Churchill, de exemplu, l-a folosit înaintea celui de-al doilea război mondial, iar alţii îl folosesc pentru a descrie Genocidul armean din Primul Război Mondial.[2]
Din anii 1950, utilizarea sa a fost restrânsă şi este folosită astăzi doar cu referire la masacrarea evreilor de către nazişti în ajunul şi în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
În continuare vă propunem cîteva cărţi, aflate în colecţiile Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" din Chişinău, care tratează acest subiect:
Palmowski, Jan. Dicţionar Oxford de istorie universală contemporană: în 2 vol. - Bucureşti: ALL.
Vol. 1. - 2007.- 490 p.
Este un dicţionar al termenilor şi evenimentelor istorice din epoca contemporană. Volumul 1 include termenul de holocaust, eveniment care a influenţat evoluţia lucrurilor, avînd un impact deosebit.
Conform dicţionarului termenul de holocaust este explicat în felul următor: se referă la o victimă care a fost complet arsă şi este folosit pentru a defini genocidul nazist înpotriva evreilor în lagăre de concentrare precum Auschwitz, din timpul celui de –al doilea război mondial.
Adams, Simon. Al doilea război mondial: Enciclopedie. – Chişinău: Litera, 2004. - 63 p.
Este o enciclopedie destinată elevilor şi sudenţilor, care are la bază o spectaculoasă descriere a dramaticilor evenimente ale celei mai mari conflagraţii din istoria omenirii. În enciclopedia dată se vorbeşte despre: Ghetoul din Varşovia şi urmările lui destre ceia ce reprezintă steaua galbenă, lagărele de exterminare, condiţiile din lagăr, ora adevărulu , pedeapsa gardienilor care fiecare în parte denotînd o adevărată nimicire a populaţiei în masă.
Benz, Wolfgang. Holocaustul la periferie: Persecutarea şi nimicirea evreilor în România şi Transnistria în 1940 - 1944. - Chişinău: Cartier, 2010. - 383 p.
Lucrarea în cauză are tangenţe cu un act de jertfire sau chiar a unui mascru de nimicire a evreilor din România şi Transnistria. Ceea ce s-a desfăşurat pe teritoriul României în această perioadă s-a deosebit de holocaustul din alte state. România find aliată cu Germania hitleristă şi condusă de dictatorul Antonescu, a lăsat neatinşi evreii de naţionalitate română din ţinut, dar a exilat şi a omorît fără milă evreii din teritoriile noi ale ţării, Bucovina şi Basarabia. De aici a şi apărul legenda precum că nu ar fi existat nici un fel de genocid pe pămîntul românesc. Ceea ce ţine de această problemă care s-a desfăşurat în România, face trimiteri la discuţiile referitoare la holocaust au început la sfârşitul anilor 1990. Studierea holocaustului în România a dus la începutul unei culturi a memoriei în România, din care face parte un institut naţional şi un monument al holocaustului în Bucureşti. Această luptă a împins holocaustul din Transilvania pe un loc aparte, secundar, afirmîndu-se în unele dezbateri, că este vorba de mai puţină memorie, cît de supremaţia interpretativă a viitorului naţiunii. Astfel, în această lucrare, în final să afirmă că holocaustul din România diferă de cel din Transilvania şi reflectă o problemă ce se axează pe o discuţie ce priveşte responsabilitatea română şi germană.
Holocaust în România. - Bucureşti: Kogoian, 2002. - 96 p.
Această lucrare prezintă afirmaţiile a mai multor specialişti în ceea ce priveşte problema holacaustului. Unii au afirmat că în România holocaustul nu a avut loc. Aţii au spus că în războiul acesta întins pe toată suprafaţa pămîntului, evreii nu pot fi scutiţi de suferinţă, de asprimea şi mizeriile la care au fost supuşii. Atunci când lumea a privit insensibilă spectacolul nimicirii evreilor europeni, România a fost dispusă să primească refugiaţii evrei şi a fost gata să deschidă pentu ei porţile sale. Poporul român s-a străduit în schimb să-şi salveze credinţa în omenire. Iar poporul evreu rămîne recunoscător poporului român pentru aceasta.
Despre holocaust şi communism: Anuarul Institutului Român de istorie recentă a volumului I, 2002. - Iaşi:Polirom, 2003. - 448 p.
Subectele ce vizează cercetările din acest volum se axează în jurul a două cuvinte-cheie Holocaust şi Comunism, alese din dorinţa de a provoca o discuţie despre culpabilitatea şi responsabilitatea românilor într-o perioadă a istoriei lor care a dat naştere prezentului. Aceste cuvinte definesc în opinia autorului ceea ce sa petrecut cu fosta securitate după 1989 şi anume acşiunile structurilor provenite din fostul Departamentul al Securităţii Statului, care au fost încurajate de patronajul şi girul pe care noua putere le-a acordat încă din primele zile ale anului 1990 acţiunilor acestor structuri.
Nazaria, Sergiu. Holocaust: File de istorie. - Chişinău, 2005. - 295 p.
Lucrarea dată are la bază un caracter ştiinţifico-publicistic care poate fi găsită atît în limba română cît şi rusă. Nazaria descrie soarta evreilor moldoveni în perioada 1941-1944 pe fundalul tragediei generale a poporului evreiesc în anii celui de- al II-lea război mondial. Studiul dat este primul pas serios pe calea înlăturării acestei “pete albe” în istoriografie. Proiectul în cauză a fost realizat în scopul dezvăluiri adevărului ştiinţific şi pentru reinstaurarea dreptăţii faţă de supravieţuitorii ghetourilor şi lagărelor de concentrare naziste. Lucrarea este destinată pentru informarea opiniei publice din Republica Moldova şi din alte ţări despre crimele fasciţtilor români în anii războiului şi pentru educarea tinerei generaţii în spiritual valorilor democratice şi intoleranţei faţă de nazism în toate manifestările lui.
Semnificaţia cuvîntului şi traducerea acestuia - http://ro.wikipedia.org/wiki/Holocaust
Maria Bivol, bibliotecar
Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu"
Dacă vă interesează tema Holocaustului, vă putem propune și noi, biblioteca ”I.Mangher”, cîteva cărți.
RăspundețiȘtergere