În 1987, Adunarea Generală a OMS a decis să marcheze ziua de 26 iunie, ca Zi Internaţională împotriva consumului de droguri, ca semn al deciziei de a spori eforturile şi cooperarea în vederea creării unei societăţi internaţionale în care să nu existe consum de droguri.Această Hotarâre a fost luata pe 7 decembrie 1987, în urma unei recomandări a Conferinţei Internaţionale asupra Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit din 1987 care, pe 26 iunie, a adoptat liniile generale multi disciplinare ale activitaţilor viitoare în domeniul Controlului Abuzului de Droguri. Consumul de droguri şi traficul ilicit al substanţelor stupefiante a devenit în zilele noastre una din cea mai periculoasă problemă socială, ce cuprinde proporţii globale, care pun în gardă întreaga comunitate internaţională.
Experţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sanatăţii definesc drogul ca fiind „orice substantă care, introdusă într-un organism viu, îi poate modifica acestuia percepţia, comportamentul ori funcţiile sale cognitive sau motrice”. În conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii, substanţele sau clasele de substanţe psihoactive (drogurile), a căror administrare pot produce tulburari mintale, tulburari de comportament şi dependenţa, sunt alcoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticile, cocaina, halucinogenele, tutunul, solventii volatili, alte substanţe psihoactive şi din diferite clase utilizate în asociere. În lume, aproximativ 200 de milioane de oameni consumă droguri cel putin o data pe an. Principala categorie de populaţie vulnerabilă la consumul de droguri o constituie tinerii. Populaţia tânară este mult mai deschisa la nou, la risc, mai dispusa să încerce noi experienţe. Tinerii sunt ţinta unui bombardament informaţional masiv, în care consumul de droguri este deseori prezentat ca o alternativă de a face fată vieţii. Cauzele consumului de droguri la tineri sunt multe. Cei mai mulţi încep sa consume droguri din pură curiozitate de a cunoaşte efectele pe care le au asupra lor sau din dorinţa de a avea noi senzaţii, noi trăiri, vor să atingă o anumită stare fizică şi psihică de bine. Dorinţa de afirmare în faţa grupului, precum şi teama ca vor fi respinşi, că vor fi izolaţi de către grup dacă refuză propunerile aşa-zişilor „iniţiaţi”, îi fac pe aceştia să nu ia în considerare riscurile la care se expun. O altă cauză este presiunea grupului. În funcţie de nivelul stimei lor de sine, de gradul de profunzime al idealului lor în viaţă, de raporturile cu familia, de rezultatele lor şcolare, de imaginea pe care o au despre sine şi pe care vor s-o creeze celorlalţi, adoleşcenţii au capacitaţi diferite de rezistenţă la presiunea pe care anturajul lor o exercită. Este foarte important să ştie cum sa spună „NU”, ceea ce demonstrează că au o personalitate puternică. Este important ca tinerii sa fie ei însişi, chiar dacă ceilalţi gândesc diferit. Dacă eşti tînăt şi dormnic de a experimenta încearacă alt ceva dar spune “NU” DROGULUI. Haideţi cu toţi să privim spre cei slabi neajutoraţi să-i susţinem şi să-i ajutăm să lupte cu această manie a secolului XX.
Maria Bivol
Departamentul Organizarea Colecţiilor
