Colecţia Cartea de pe noptieră a editurii Humanitas

Cartea de pe noptieră este o colecţie a editurii Humanitas, unde, după cum afirmă însăşi responsabilii colecţiei că există cărţi de care rămîi cumva îndrăgostit: crezi că le-ai uitat şi totuşi le duci atît de tare dorul... Sau cărţi cărora le-ai presimţit miracolul, fără să le fi cunoscut vreodată. Cărţi gata să te iubească.
Vă prezentăm cîteva cărţi din această colecţie, care le puteţi găsi la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

Uliţkaia, Ludmila. Minciunile femeilor. - Bucureşti : Humanitas, 2008. – 193 p.

Toate femeile sincere seamănă între ele, dar fiecare mincinoasă e mincinoasă în felul ei. O colecţie extraordinară de poveşti-minciuni, spuse cu talent şi neobrăzare, dar fără scop. Arta feminină de a minţi e „artă pentru artă”, e ficţiune. Mincinoase pot fi toate, fetiţe sau femei mature, mame onorabile sau prostituate. Din fiecare poveste scornită iese la iveală şi o viaţă cît se poate de reală, care-ţi rupe inima şi te face s-o îndrăgeşti pe mincinoasă. Jenia, femeia care migrează de la o minciună la alta legînd poveştile, nu ştie să mintă, dar învaţă arta de a se lăsa minţită, pe care o folosesc bărbaţii.
Observaţia criticului: cea mai teribilă poveste este ultima, a Jeniei, în care minciuna e mult mai bine ascunsă decît în celelalte. Sau poate atît de la vedere, că n-o bagi în seamă. Dacă o descoperiţi, e clar că ştiţi cîte ceva despre „arta de a trăi”.
Sursa imaginii: www.julie.ro

Jardin, Alexandre. Fiecare femeie este un roman. – Bucureşti: Humanitas, 2009. – 215 p.

Un elogiu adus de Alexandre Jardin femeilor, care, într-o formă sau alta, i-au făcut educaţia sentimentală: mama – care domină ansamblul, Liberté – partenera lui speriată de căsătorie, o învăţătoare, o profesoară de matematică, o vecină, o editoare... Nu-i rămîne decît să asculte atent şi să înveţe de la ele plăcerea, curajul, luciditatea, fericirea. Sau nefericirea. Fiindcă fiecare femeie este un roman.

O carte uşoară şi nostimă, uneori mai serioasă decît pare. Le Monde

Jardin a înţeles prea bine: literatura începe atunci cînd îţi aminteşti mai ales de femeile pe care nu le-ai avut. Le Point
Sursa imaginii: www.humanitas.ro

Graff, Laurent. O singură fotografie. – Bucureşti: Humanitas, 2008. – 110 p.

Vă aflaţi la Roma şi faceţi poze cu un vechi aparat de fotografiat. Pe neaşteptate, cum se întîmplă toate evenimentele importante ale vieţii, un bărbat vă spune, cu un ton special, că mai puteţi face o singură fotografie. Sună ca un avertisment. Ce aţi alege?
Observaţia criticului: Omul cu avertismentul e un fel de Mefisto: pare să întruchipeze răul, dar face binele.
Sursa imaginii: www.lecturibune.ro