Azi ca mâine şi poimâine

Guene, Faiza. Azi ca mâine şi poimâine / Faiza Guene; trad. din l. fr. Ramona Hărşan. – Buc.: IBU Publishing, 2009. – 176 p.

Un roman al adolescentului real, plauzibil, viu. Doria are 15 ani şi locuieşte într-o suburbie a Parisului, împreună cu mama sa, de când tatăl a decis să le părăsească şi să plece în Maroc în căutarea unei soţii mai tinere şi mai fecunde.

O carte despre adolescentul de astăzi, fiinţă din carne şi oase, crudă în toate sensurile posibile, debordând de personalitate, care caută să se exprime pe sine cu propria ei voce. Natural şi fără fard, dar nu şi lipsit de farmecul unui sarcasm juvenil, proaspăt şi care asimilează ludic clişeul, romanul Faizei Guene a sfârşit inevitabil prin a cuceri cititorul de pretutindeni.

Autoarea romanului, Faiza Guene este fiica unor emigranţi de origine algeriană. La 19ani s-a apucat să descrie viaţa tinerilor din suburbie, mediu din care autoarea însăţi provine. Romanul, vîndut numai în Franţa într-un tiraj de 400.000 de exemplare, a făcut înconjurul lumii, fiind tradus în 28 de ţări.

Crahay, Marcel. Psihologia educaţiei / Marcel Crahay; trad. Rodica Chiriacescu. – Bucureşti: Editura Trei, 2009. - 526 p.

Prin prezentarea diferitelor orientări psihologice din perspectiva contribuţiei lor la ştiinţele educaţiei, cartea de faţă se adresează în egală măsură pedagogilor şi psihologilor. Astfel, teoriile umaniste şi psihanalitice au pus în evidenţă rolul vieţii afective la copil. Behaviorismul a contribuit la dezvoltarea învăţămîntului individualizat. Psihologia genetică a alimentat metodele active. Cognitivismul se află la originea învăţămîntului “strategic”.

Din bucătăria popoarelor lumii

Relativ recent în colecțiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a intrat o colecție nouă, Bucătăria popoarelor. E o colecție utilă, pentru cei ce vor să cunoască mai îndeaproape cultura unui stat, în cazul de față bucătăria. În prezenta colecție sunt 9 cărți, țările fiind de pe toate continentele.
La începutul fiecărei cărți se află un scurt istoric al fiecărei țări și specificul culinar, după care sunt prezentate o serie de rețete culinare speecifice țării.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria americană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2009. – 192 p.

America... pămîntul făgăduinței. Cel puțin așa se crede. Să vedem cum stau la capitolul bucătărie.
Nu putem vorbi de un stil culinar propriu acestui stat, atîta timp cît SUA primește emigranți de cîteva secole încoace, preluînd astfel o serie din aproape toate bucătăriile lumii.
Curcanul, însă, este un simbol culinar al americanilor, nelipsit de la masa celei mai importante sărbători ale lor, Ziua Recunoștinței. La capitolul legume, s-ar putea spune că americanii nu sunt mari fani ai legumicoaselor, cel mai apreciat fiind dovleacul, folosit mai ales la prepararea plăcintei americane. Bucătăria americană cunoaște influențele sclavilor aduși aici. Lor li se datorează tradiția „barbecue”, obiceiul de a afuma carnea, obiceiul de a fierbe și folosi frunzele diferitor verdețuri, dar și plăcerea de a prepara și consuma sosuri fierbinți. Așa se face că pe masa Americii putem găsi lemon grass și broccoli chinezesc lîngă chili mexican, mentă din Vietman lîngă gorgonzola, croisant, sushi și polenta (mămăligă).

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria mexicană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Dacă v-ați așezat la masă, o să vi se aducă la micul dejul Huevos rancheros – ou prăjit servit cu tortilla și sos de roșii condimentat; huevos a la mexicana – omletă cu sos de roșii; chilaquiles – tortilla prăjită în sos de gogonele, servită cu brînză, carne de pui și smîntînă; caf de olla – cafea cu scorțișoară și zahăr negru. Cam așa sună micul dejun în stil mexican. Nu mai intrăm în detalii cînd vine vorba de prînz sau cină, s-ar putea să vă lase gura apă, mai ales că în Chișinău nu știu dacă există vre-un local cu specific mexican.
Mîncarea mexicană se evidențiază prin burritos și cayenne, fajitas și frijoles refrittos, dar și alte mîncăruri specifice poporului deja menționat mai sus.



Delaney, Rain. Rețete din bucătăria argentiniană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Carnea de vită este principală sursă de hrană în Argentina. Versiunea sa pentru preparare la grătar este denumită asado, totul gătit la foc deschis, în cadrul familiei sau într-un cerc de prieteni. Pe lîngă carne sunt foarte comuni cîrnații: chorizo, morcilla, adică sîngeretele de la noi, apoi intestinele – chinchuline: faimoasa parrilada mixtă. Dacă e să vorbim de bucătăria tradițională, aceasta ne-ar aminti de empanadas – paste sărate, aluat, umplute cu brînză, șuncă, cărnuri, asezonate cu gust. Matambre, o altă minunăție, ruladă din carne cu legume și ouă, tăiată feliuțe subțiri.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria greacă / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Cu toții știm că civilizația greacă a lăsat o moștenire deosebit întregii omeniri. Elementul specific bucătăriei grecești în constituie ospățul comun, dar și simplitatea mîncărurilor.
Ce servim în Grecia?
Cu siguranță, o felie de brînză. Arta preparării brînzei este darul pe care Aristaios, fiul lui Apollo l-a făcut grecilor. Feta, este cap de listă. Servit cu fructe, în salate, garnituri, aperitive sau feluri principale, cu o textură, mai mult sau mai puțin moale, cu o aromă mai mult sau mai puțin accentuată, acest sortiment devenind, în timp, simbolul bucătăriei grecești. În contextul în care Grecia e o țară înconjuată de mări peștele și fructele de mare sunt în mod tradițional pe mesele grecilor. Mai multe detalii despre salate și vin, dar și alte mîncăruri tradiționale găsiți în carte.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria marocană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

În Maroc, prînzul este mîncarea principală. Înainte de tradiționala tocăniță tanjine, marocanii întotdeauna servesc o salată. Pîinea este un element important, fiind folosită pe post de tacîm. Cușcușul, ingredient de origine berberă, însoțește cel mai adesea carnea de miel sau cea de pui.
Dulciurile fac și ele parte din meniul tradițional al marocanilor. Cele mai cunoscute sunt kaab el ghzal (preparată din migdale si alune) și halwa shebakia (preparate din susan și miere și se mănîncă cu precădere în timpul postului musulman.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria libaneză / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Prepararea năutului în Liban este diversă, de cît de aparte unui kebab sau a unei porții de kebab. Pe aceeași masă libaneză veți găsi vinuri cu ce amintesc de Bordeaux, ayran, pui condimentat cu scorțișoară și șofran.
Ca să vă faceți o părere despre bucătăria Libanului, trebuie să gustați mai întîi salata de cereale cu roșii, mentă și pătrunjel, salata de crutoane cu roșii, mentă și castraveți, pasta de năut cu susan, salata de vinete cu susan și rodii și neapărat „sărmăluțe! În frunză de viță de vie.
În fine, gastronomia de aici este un amestec de ingrediente din diferite regiuni, o mixtură bogată în arome și culori.


Delaney, Rain. Rețete din bucătăria thailandeză / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Bucătarul thailandez nu are nevoie de unități de măsură pentru a decide cantitatea unui ingredient folosit. Rolul lui constă în combinarea celor patru gusturi care compun un preparat tradițional. Gustul sărat este dat în general de sare și de sosul de pește pe care îl veți găsi la tot pasul în cărțile de rețete thailandeze; gustul acru vine de la lime, oțet de orez și destul de des de la fructe necoapte, precum mango. Cea mai importantă notă este dată de iuțeala ardeiului sau de curry. Pe parcursul paginilor acestei colecții, se va observa că arareori apar cuvinte precum „a decora” ori „a garnisi”.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria franceză / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Pentru francezi, gătitul este un simbol ce le definește cultura. Bucătăria franceză are mai multe ramuri, în funcție de zone. Celebre pentru arta culinară franceză sunt sosurile, majoritatea constituite din smîntînă, amestec de condimente și vin; sosurile Béchamel, Béarnaise, Bordelaise, Rouille sunt printre cele mai cunoscute și apreciate.
Franța e cunoscută ca fiind cea mai mare producătoare de brînzeturi, dar și a vinului. Detalii despre bucătăria franceză veți afla consultînd cartea în cauză.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria arabă / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Cea mai cunoscută mîncare servită la micul dejun este LABNEH, servit cu măsline, mentă uscată și ulei de măsline. Gustarea de dimineață este una consistentă pentru cei care lucrează – năut, foul. Prînzul este considerat masa principală a zilei și este servită în mod tradițional după rugăciunea de după amiază. Masa principală constă în porții cu carne, pui sau pește lîngă orez, linte, burgul, pîinea sau legumele înăbușite și salate.
Cina este o masă ușoară și totuși una importantă, constînd în paste, kebab, shawarma sau mîncăruri similare celor de la prînz.

Învingătorul este întotdeauna singur de Paulo Coelho

Coelho, Paulo. Învingătorul este întotdeauna singur / P. Coelho; trad.: G. Banu. – București : Humanitas, 2009. – 387 p.

Interesant titlu, nu? Învingătorul este întotdeauna singur... Dar ce presupune, de fapt? Dar, după cum afirmă însuși autorul, la începutul acestei cărți, „am susținut adesea în cărțilem eke că visurile noastre au un preț foarte mare și e foarte important să-l plătim. Dar în ce măsură pot fi visurile manipulate? De cîteva decenii, trăim într-o cultură care privilegiază faima, banii și puterea. Mulți au ajuns să creadă că sunt singurele valori ce merită căutate, fără să-ți dea seama că cei care fac cu adevărat jocurile, în spatele cortinei, rămîn anonimi, știind că cea mai eficientă putere e cea care trece neobservată – pînă cînd e prea tîrziu și suntem prinși în capcană.”

În acest roman semnat de binecunoscutul Paulo Coelho e vorba de Festivalul de Film de la Cannes. Toata acțiunea se învîrte în jurul acestui eveniment și de două personaje principale: Igor Malev și Ewa, fosta lui soție, iar personajele secundare – actori și creatori de modă.

Citind acest roman, îți poți crea o impresie vis-à-vis de organizarea unui festival de film de renume, ce se întîmplă, de fapt, în spatele organizărilor unui eveniment de asemena calibru și cel mai important, se pare nu de doar frumusețea ori vîrsta, dar și norocul. Vorba aia – omul potrivit la locul potrivit.

CĂRŢI NOI DIN COLECŢIA „RAFTUL DENISEI” LA SEDIUL CENTRAL

SPERĂM SĂ GĂSIŢI CEVA INTERESANT ŞI PENTRU DUMNEAVOASTRĂ

(Listă de recomandare la literatura universală)

Ammaniti, Niccolo. Cum vrea Dumnezeu / Niccolo Ammaniti; trad.Gabriela Lungu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 366 p.
Fante, John. Drumul spre Los Angeles / John Fante; trad. şi note Gabriel H. Decuble. – Buc.: Humanitas, 2007. – 222 p.
Uliţcaia, Ludmila. Al dumneavoastră sincer, Şuric / Ludmila Uliţcaia; trad. Gabriela Russo. –Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 400 p.
Aitmatov, Cinghiz. Stigmatul Casandrei: Din eresurile secolului XX / Cinghiz Aitmatov; trad. Elena Abrudan. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 253 p.
Updike, John. Fugi, Rabbit / John Updike; trad. Antoaneta Ralian, George Volceanov. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 336 p.
Frey, James. O mie de fărîme / James Frey; trad. Carmen Săndulescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2007. – 535 p.
Shalev, Zeruia. Viaţa amoroasă / Zeruia Shalev; trad. din ebr. Ioana Petridean. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 275 p.
Coetzee, J.M.Viaţa şi vremurile lui Michael K / J.M Coetzee; trad. din engl. Eduard Bucescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 244 p.
Coetzee, J.M.Jurnalul unui an prost / J.M Coetzee; trad. din engl. Irina Horea. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 239 p.
Schmitt, Eric-Emmanuel. Secta Egoiştilor / Eric-Emmanuel Schmitt; trad. din fr. Iustina Croitoru. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 201 p.
Schmitt, Eric-Emmanuel. Evanghelia după Pilat urmată de Jurnalul unui roman furat / Eric-Emmanuel Schmitt; trad. din fr. Alexandra Medrea. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 242 p.
Schmitt, Eric-Emmanuel. Copilul lui Noe / Eric-Emmanuel Schmitt; trad. din fr. Ileana Cantuniari. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 183 p.
Burgess, Anthony. Portocala mecanică / Anthony Burgess; trad. din engl. Carmen Ciora şi Domnica Drumea. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 205 p.
Baricco, Alessandro. Castele de furie / Alessandro Baricco; trad. din ital. Dragoş Cojocaru. – Buc.: Humanitas Fiction, 2007. –243 p.
Kadare, Ismail. Mesagerii ploii / Ismail Kadare; trad. din albaneză şi note Marius Dobrescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2010. – 238 p.
Vonnegut, Kurt. Bufoniada sau Gata cu singurătatea! / Kurt Vonnegut; trad. din engl. şi note Ariadna Grădinaru. – Buc.: Humanitas Fiction, 2006. – 226 p
Vonnegut, Kurt. Cutremur de timp / Kurt Vonnegut; trad. din engl. şi note Viorica Boitor. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 244 p.
Vonnegut, Kurt. Puşcariaşul / Kurt Vonnegut; trad. din engl. şi note Viorica Boitor. – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 249 p.
Ţipkin, Leonid. O vară la Baden-Baden / Leonid Ţipkin; trad. din rusă Nicolae Iliescu. – Buc.: Humanitas Fiction, 2007. – 213 p.
Shteyngart, Gary. Absurdistan / Gary Shteyngart; trad. din engl. Roxana Patraş. – Buc.: Humanitas Fiction, 2008. – 394 p.
McCarthy, Cormac. Drumul / Cormac McCarthy; trad. din engl. Irina Horea. . – Buc.: Humanitas Fiction, 2009. – 217 p.

O viaţă dăruită Cărţii şi Bibliotecii

Ion Stoica (s-a născut la 14 ianuarie 1936, Amărăştii de Sus, judeţul Dolj) este poet şi bibliolog. A făcut şcoala primară în comuna natală, apoi Liceul „Carol I" din Craiova (1946-1949) şi Liceul din Caracal, încheiat în 1953. Urmează cursurile Facultăţii de Filologie la Universitatea din Bucureşti, secţia biblioteconomie, absolvită în 1957.

A lucrat la Biblioteca Regională Bucureşti (1957-1960), apoi ca profesor în judeţul Teleorman (1960-1964), şef de serviciu la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, unde va deveni director adjunct (1969), director (1983) şi director general. În 1977 îşi susţine doctoratul în filologie, iar din 1990 este cadru didactic la Departamentul de bibliologie şi ştiinţa informării la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde în 1998 e numit profesor.

Debutează în 1971, cu un articol la „Revista de istorie şi teorie literară" şi cu versuri la „România literară", iar în volum în 1967 cu o biobibliografie a lui Tudor Vianu (redactată în colaborare cu H. Zalis) şi în 1981 cu placheta Casa de vânt. Mai colaborează la „Contemporanul", „Luceafărul", „Tomis", „Steaua", „Astra", „Vatra", „Revue roumaine" etc., precum şi la „Le Journal des poetes", „Poetry Canada Review" etc. I s-au acordat Les Palmes Academiques din partea Republicii Franceze (1988) şi Ordinul Serviciul Credincios în rang de Cavaler (2001).

Ca poet, Stoica ilustrează o obsedantă dorinţă de ambiguitate, o metodică necesitate de a călători cât mai mult, în orice anotimp, de a străbate neîncetat spaţii reale şi imaginare. Motivul drumurilor înseamnă, ca în canonul epocii, a coborî în istorie pentru a învăţa patriotismul, a se întoarce în sat pentru a-şi potoli nostalgia, a se pierde în natură pentru a-şi înţelege esenţa cosmică sau pentru a-şi alina sentimentul de singurătate.

Natura apare cu o coloristică intensă, metaforizarea, de filieră pillatiană, este variată, spaţiul infinit, ca şi curgerea timpului devin „tragedia singurătăţii noastre cutezătoare". Salvarea vine, ca la Lucian Blaga, din lumina ca „un cântec slobod" - „lumină har, lumină timp". Stoica închipuie chiar un „decalog" al explorărilor sale iniţiatice, în care prima regulă este de a nu porni „decât (cu) visuri la drum", ceea ce îl poate feri de dezamăgiri şi ar transforma gândul în cuvânt şi poem.

Mai cu seamă în Casa de vânt şi în Porţile clipei (1982) încearcă variante de artă poetică, are revelaţia dublei lui condiţii, de om şi de artist, soartă care îl apasă uneori („Mi-e frică de tăcere, mi-e frică de cuvânt"), oscilează între a fi oglindă sau „întrebare în lume", însă cu grija de „a nu călca pe grâu cu ochii după maci", asumându-şi în cele din urmă natura duală: „Şi mă împart / În humă şi-n lumină, / Cu saţ de fiecare şi flămând, / Ţărână pentru liniştea de taină, / O carte pentru fugile din gând" (Dihotomie).

În general, senzaţia de unicitate a trăirii domină nu numai clipa, dar şi lucrurile, iar poetul, adăugând iubirea, crede că poate obţine un „univers cu unsprezece dimensiuni". Totuşi, ca rod al meditaţiei, cercetează în toate „o singură plămadă", orice călătorie se întoarce şi se cufundă în visare, poetului, atotputernic ca un zeu, fiindu-i de-ajuns „o fereastră spre lume / spre toate", spre a surprinde „câteva picături de frumuseţe". Căci realitatea înseamnă doar „indecise părţi", „amintirea e doar amurg", „întregul se refuză", iar iubirea închide „doar un ceas, / o fărâmă, o biată fărâmă de adevăr".

Stoica s-a dedicat şi elaborării unor lucrări bibliografice. Astfel, în afara biobibliografiei Tudor Vianu, în colaborare cu H. Zalis a mai repertoriat contribuţiile referitoare la modernism (1968) şi la clasicism (1969) în literatura română. Se reţin, de asemenea, câteva incursiuni în istoria literară, susţinute de un solid suport documentar, cum sunt, de pildă, studiul intitulat Biblioteca lui Titu Maiorescu sau valorizarea unor documente inedite de la Panait Istrati.

Opera

• Tudor Vianu. Biobliografie (în colaborare cu H. Zalis), prefaţă de Mircea Tomescu, Bucureşti, 1967;

• „Modernismul" în literatura română. Contribuţii bibliografice (în colaborare cu H. Zalis), Bucureşti, 1968;

• Clasicismul în literatura română. Contribuţii bibliografice (în colaborare cu H. Zalis), Bucureşti, 1969;

• Informare, cercetare, dezvoltare (în colaborare cu Alexa Manea), Bucureşti, 1972;

• Alma Mater Librorum, Bucureşti, 1979;

• Casa de vânt, Bucureşti, 1981;

• Porţile clipei, Bucureşti, 1982; ediţia (Gates of the Moment), traducere de Brenda Walker şi Andreea Deletant, Londra-Boston, 1984;

• Paşi peste ierburi, Bucureşti, 1984;

• Dincolo de cercuri, Bucureşti, 1986;

• Periplu rotund, Bucureşti, 1988;

• As I Came to London One Midsummer's Day, traducere de Brenda Walker, Londra, 1990;

• Vorbind cu tine, Bucureşti, 1995;

• A doua viaţă, Bucureşti, 1996;

• Informaţie şi cultură, Bucureşti, 1997;

• Interferenţe biblioteconomice, Constanţa, 1997;

• Nevoia de semne, Bucureşti, 1997;

• Maree pe lună, Bucureşti, 2000;

• În drum spre castel, Constanţa, 2002.

Stoica, Ion. Scurtă introducere la o enciclopedie a informaţiei/ Ion Stoica.- Constanţa: Ex. Pontos, 2010.- 159 p.

Acum, informaţia este cea mai banală şi cea mai enigmatică noţiune a lumii moderne, teritoriul cel mai plin de drumuri şi cel mai haotic, universul întregului şi al detaliilor, al forţei şi al neputinţei. Informaţia este o realitate sau doar un simbol- tot enigmatic- al unei realităţi necunoscute, pe care ne străduim să-l descifrăm, o cantitate reală sau doar o măsură a calităţii, un element primar al cunoaşterii sau doar un instrument al acesteia, o expresie a gradului de informativitate a unei realităţi, a unui proces sau doar o abstracţiune fără de care motorul minţii nu mai poate funcţiona. Conţinutul informaţional acţionează ca o forţă statică, fluidă sau evanescentă, în funcţie de situaţia concretă a transferului, de presiunea nevoii, de condiţiile de mediu, de tipul de procesare.



Stoica, Ion. Sensul Schimbării în Universul Infodocumentar/ Ion Stoica.- Constanţa: Ex. Pontos, 2009.- 225 p.

În fiecare epocă se vorbeşte despre tradiţional şi modern, despre conservatorism şi schimbare, ca şi când omenirea ar descoperi mereu ceea ce ştie de totdeauna.
Schimbarea este un răspuns la o aşteptare. Dar nu ştim prea bine ce trebue să fie altfel decât era ieri şi ce trebue să rămână aşa cum a fost. Ştim doar că ceea ce suntem noi înşine şi cea ce este în jurul nostru nu are cum să nu se modifice fără să numim asta neputinţă şi moarte.







Stoica, Ion. Puterea cărţii/ Ion Stoica.- Constanţa: Ex. Pontos, 2005.- 233 p.
Lucrarea dată adună câteva articole ale autorului publicate în reviste sau prezentate la radio, în ultimii ani. Autorul menţonează că actualitatea unor referinţe este , uneori, afectată de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, avînd convingerea că atitudnea şi punctele de vedere exprimate pot fi, încă, luate în considerare.








Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare/ Ion Stoica.- Constanţa: Ex. Pontos, 2001.- 225 p.

Lumea informaţiei este lumea cunoaşterii, lumea de mâine, un viitor pentru care lucrează deja milioane de oameni şi în care vor trăi miliarde de oameni. Cele mai multe soluţii pentru a apropia, nu pentru a împăca, nevoile cu resursele şi aspiraţiile cu posibilităţile urmează încă a fi găsite. Dar provocarea este imensă şi, abia acum, se ridică la măsura adevăratului potenţial al minţii omeneşti.







Stoica, Ion. Nevoia de semne/ Ion Stoica.- Bucureşti: Grai şi Suflet, 1997.- 215 p.

Lucrarea dată e o plachetă de versuri prin care autorul descoperă şi dezghioacă tainele lumii, revelaţia genuină a poetului în faţa infinitului cosmo-terestru care e omul. Poezia lui Ion Stoica este de o coloristică extremă, uneori chiar pentru plăcerea nuanţelor în sine, căutînd culoarea care “se ascunde în lumină”, care este şi “tăcere, aşteptare, părere”, senzaţia de unicitate domină nu numai clipa, dar şi lucrurile sub aspectul lor coloristic, iar poetul adăugând iubirea.



Lucrările menţionate mai jos sunt culegeri de versuri donate de Ion Stoica.
Stoica, Ion. În drum spre castel/ Ion Stoica.- Costanţa: Ex. Ponto, 2002.- 125 p.

Stoica, Ion. Umbra umbrei/ Ion Stoica.- Constanţa: Ex. Pontos, 2005.- 105 p.

Stoica, Ion. Vorbind cu tine/ Ion Stoica.- Bucureşti: Grai şi Suflet, 1995.- 139 p.

Stoica, Ion. Maree pe lună/ Ion Stoica.- Bucureşti: Grai şi Suflet, 1997.- 215 p.

Stoica, Ion. Periplu rotund/ Ion Stoica.- Cluj- Napoca: Dacia XXI, 2011.- 250 p.

Antoci, Diana. Aptitudinile elevilor: (Interacţiune, influenţă, dezvoltare): Monografie / Diana Antoci. – Ch.: Print Caro, 2011. – 122 p.

Lucrarea reprezintă o cercetare experimentală care dovedeşte existenţa legăturii reciproce dintre creativitate şi aptitudinile pentru arta plastică, între care există o mişcare în dublu sens, respectiv demonstrează posibilitatea principală de stimulare şi dezvoltare a aptitudinilor pentru arta plastică, influenţând asupra inteligenţei şi creativităţii. Totodată prezintă un instrument complex creat şi aprobat pentru cercetarea aptitudinilor pentru arta plastică, care permite o abordare integrală a acestor aptitudini.
În lucrare se face o generalizare a rezultatelor obţinute în cadrul studiului teoretic şi experimental al interacţiunii dintre aptitudinile pentru arta plastică şi aptitudinile generale – inteligenţa şi creativitatea – în aspect psihogenetic.
În finalul lucrării sunt formulate recomandări practice pentru pedagogii şi psihologii practicieni, care vor contribui la dezvoltarea aptitudinilo speciale şi generale ale personalităţii.

PRIN LABIRINTELE DREPTULUI

Ghid privind sistemul de asistenţă juridică garantată de stat / Victor Zaharia, Liliana Darii, Igor Ciobanu. – Ch. : “Bons Offices” SRL,2010. – 238 p.

Elaborarea şi publicarea Ghidului privind sistemul de asistenţă juridică garantată de stat au fost realizate cu asistenţa Programului Comun al Consiliului Europei şi Comisiei Europene privind sporirea independenţei, transparenţei şi eficienţei justiţiei în Republica Moldova.
Programul Comun este adresat necesităţilor Republicii Moldova de a implementa şi promova reforma justiţiei. Scopul acestui program este de a consolida sistemul judiciar şi de a garanata tuturor cetăţenilor acces liber la justiţie, în conformitate cu rigorile stattului de drept şi respectînd valorile europene şi standardele democratice comune.

Ghid juridic privind relaţiile şi problemele interetnice = Юридический справочник по вопросам межэтнических отношений / Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept”. – Chişinău, 2001. – 124 p. – 136 p.
Ghidul de faţă reprezintă o culegere de texte legislative internaţionale şi locale care au drept scop reglementarea, directă sau indirectă, a relaţiilor interetnice. În unele din ele au fost lăsate doar articolele relevante pentru acest subiect. Acest ghid se adresează tuturor celor interesaţi de chestiunea complexă a relaţiilor interetnice. El a fost elaborat de către un grup de lucru al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „Adept”.

Cotelnic, Teodor. Dicţionar juridic rus-român / Teodor Cotelnic, Ion Eţcu, Leonid Lungu. – Chişinău: Litera, 2001. – 551 p.
Dicţionarul juridic rus-român include termeni şi îmbinări terminologice aparţinînd exclusiv domeniului juridic, dar şi un anumit număr de termeni care fie că se întîlnesc la regelementarea raporturilor privind dreptul de stat, dreptul administrativ, dreptul funciar, dreptul familiei, dreptul muncii ş.a., fie că se referă la disciplenele auxiliare ale ştiinţelor juridice: psihiatrie juridică, medicină judiciară, criminalistică, practica penitenciarăetc. Dicţionarul se adresează lucrătorilor din organele juridice, cadrelor didactice şi studenţilor, traducătorilor de literatur juridică, precum şi tuturor persoanelor antrenate în munca de propagare a cunoştinţelor juridice.

Bărbulescu, Gheorghe Iordan. Dicţionar explicativ triligv al Uniunii Europene = Trilingual Dictionary of the European Union = Dictionnaire explicatif trilingue de l’Union europeenne / Gheorghe Iordan Bărbulescu, Daniela Răpan. – Iaşi: Polirom, 2009. – 805 p.

Instrument util pentru înţelegerea mecanismelor Uniunii Europene şi descifrarea eurojargonului, volumul îndeplineşte un dublu rol: este în acelaşi timp un dicţionar triligv român-englez-francez, dar şi un dicţionar explicativ, definind termenii în toate cele trei limbi. Cei aproximativ 600 de termeni au fost selectaţi din diferite sfere de activitate ale Uniunii Europene – instituţii,tratate,politici,proceduri etc.-,în funcţie de frecvenţa utilizării şi de importanţa lor pentru România.
Dicţionarul se adresează personalului instituţiilor, organizaţiilor,ambasadelor, specialiştilor şi celor ce aprofundează domeniul administraţiei publice(studenţi,masteranzi,doctoranzi),precum şi publicului larg, putînd fi utilizat şi de cunoscătorii de limba engleză şi/sau franceză care activează în instituţiile Uniunii Europene.