07.03.2012

Scriitorul B. P. Hasdeu, o spiritualitate a neamului românesc

Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hasdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina — d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.
S-a născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Țarist, și a studiat la universitatea din Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofițer în armata rusă. La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ținut pentru a scăpa de împilarea și deznaționalizarea forțată practicată de administrația de ocupație. Rușii i-au cerut extrădarea, iar la refuzul autorităților române, i-au anulat dreptul de moștenire pe care-l avea asupra unor moșii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei. Mai târziu însă i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciară.
La 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul. După șapte luni a demisionat. În 1858 s-a mutat la Iași, ca profesor de liceu și bibliotecar al universității. A donat bibliotecii universitare 4.000 de volume. În acest timp Hasdeu a pus bazele mai multor publicații, între altele, revista „Din Moldova” (1862-1863) în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.
Între 17 mai 1876 și 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvente den bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice cópii după acte din arhivele străine privitoare la români.
În 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar și ca recunoaștere a spiritului său enciclopedist.
Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din București. A tipărit o parte din lecțiile sale pline de originalitate și de cunoștințe vaste asupra literaturilor străine și a limbii române.
Hasdeu a cochetat și cu politica. Partizan al lui Kogălniceanu, a susținut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, a susținut dinastia străină, de Hohenzollern, apoi, pe aceeași linie a ideilor de factură paneuropeană, a devenit membru al Partidului Liberal, ajungând deputat liberal în parlamentul României.
După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic și fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina. A murit la 25 august 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă și perenă. În ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României.
Biblioteca noastră poartă numele marelui B. P. Hasdeu. În acest sens, am organizat o expoziție virtuală în care vă prezentăm operele scriitorului aflate în colecțiile bibliotecii noastre.


Hasdeu, B.P. Opere alese. – Chișinău : Cartea moldovenească, 1967. – În 2 vol.
Vol. 1. – 430 p.

În acest volum sunt incluse operele scriitorului, acestea fiind împărțite în trei părți: Poezie (Versul, Amicului meu N. N., Luntrea, Bradul etc.) ; Dramaturgie (Răzvan și vidra, Trei crai de la răsărit); Proză (Micuța. Ursita. Roman istoric); Critică literară (Apărarea redactorului (fragmente), Fondul basmului (fragmente), Eminescu (necrolog)).





Vol. 2. – 353 p.
Luînd în considerație că opera lui Hasdeu este vastă, în acest volum sunt incluse Scrieri istorice, Publicistică, Folcloristică, Lingvistică, Lecsicografie. Astfel, la fiecare capitol în parte sunt incluse lucrări cum ar fi: Ioan-Vodă cel Cumplit, Amorul în cronicile românești, Boerii în fața poporului, Despot Vodă, Literatura populară, Originile agriculturii la românii etc.





Hasdeu, B. P. Scrieri: în 16 vol. – Chișinău : Știința.
Din cele 16 volume ale autorului B. P. Hasdeu în colecțiile BM „B.P. Hasdeu” la moment sunt doar volumele 1, 2, 3, 4, 5 și 8. În acest sens vom face referire la fiecare volum pe care îl avem în care vom menționa ce include fiecare volum.




Vol. 1. – Text îngrijit, studiu introductiv, note și comentarii: S. Ilin; tabel cronologic: I. Oprișan. – 1993. – 410 p.

Volumul I descide colecția de Scrieri din opera marelui scriitor și savant B.P. Hasdeu, cuprinzînd integral creația poetică. La Addenda sînt reproduse versurile lui Hasdeu în limba rusă, versiunea lor românească, precum și traduceri din Heinrich Heine, Cîntarea cîntărilor, Tadeu, Alexandru și Iulia Hasdeu.




Vol. 2. – Text îngr., note și coment.: S. Ilin și I. Oprișan; studiu introductiv: S. Ilin. – 1997. – 697 p.

Volumul 2 se referă la proza: de la textele de bază cunoscute rămase în periodice sau manuscrise. lui B. P. Hasdeu. Astfel, aici veți găsi Romane, nuvele, povestiri; Proză istoriografică; Pagini umoristice, foiletoane, pamflete; Caleidoscop satiric; Memoralistică; Traduceri și în final Addenda. La Addenda sînt reproduse textele originale în limba rusă și traducerea românească a Însemnărilor unui iuncher de husariși a Impresiilor din armată.




Vol. 3. – Text îngr., note și coment.: S. Ilin și I. Oprișan; studiu introductiv: S. Ilin. – 2008. – 546 p.

Volumul 3 se referă la dramaturgia lui B. P. Hasdeu. Cu acest volum se încheie publicarea creației literare propriu-zise a scriitorului. Volumul cuprinde poema dramatică în cinci cînturi Răzvan și Vidra, comedia Trei Crai de la Răsărit, schița dramatică Femeia, tragedia istorică



Vol. 4. – Text selectat, studiu introductiv, note și comentarii: Stancu Ilin. - 2009. – 535 p.

Volumul cuprinde o selecție din studii și articole literare, grupate în două compartimente: Din volume (care include materiale apărute în cărțile și broșurile tipărite în timpul vieții scriitorului) și Din periodice (include texte publicate de autor în periodicele conduse de el cum, ar fi „Lumina”, „Aghiuță”, „Satyrul”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Revista nouă” sau în alte reviste ale vremii: „Românul”, „Ordinea”, „Familia”, „Analele Academiei Române”, ”Cuvîntul”).



Vol. 5. – Text selectat, studiu introductiv, note și comentarii: I. Oprișan. - 2009. – 535 p.

Volumul reflectă contribuția lui B.P. Hasdeu în domeniul folcloristicii românești, reunind cele mai multe din studiile dedicate de savant culturii populare.




Vol. 8. – Text îngrijit și studiu introductiv: G. Brâncuși. – 2008. – 580 p.

Volumul include lucrări de istorie, în care s-a examinat faptele de limbă, a urmărit să asigure cu ajutorul lor un suport puternic documentelor istorice și să impună adevărul despre unitatea românească din toate timpurile.




Hasdeu, B. P. Scrieri literare, morale și politice / B.P. Hasdeu; ed. critică și variante: M. Eliade. – București : Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1937. – În 2 vol.
Vol. 1. – 468 p.

La alegerea materialului acestei ediții s-a luat în considerație valoarea și semnificația literară a textelor. Au fost publicate trei sferturi din opera poetică a lui Hasdeu, romanul Duduca Mamuca în cele două redacțiuni; Răzvan și Vidra cu toate variantele, lungul și, din nefericire, neterminstul pamflet Mișcarea Literelorîn Eși. Au mai fost publicate variantele la Poezii și Răzvan și Vidra „pentru a pune în lumina preocupările de adevărat „artist” ale lui Hasdeu, veșnic nemulțumit de forma aperelor sale, refăcînd și perfecționînd neîncetat forme și versiuni vechi” afirmă Mircea Eliade în prefața ediției.




Vol. 2. – 411 p.
În volumul 2, la fel, sunt incluse operele ilustrului B.P. Hasdeu. Lucrările sunt incluse în Esseu și cultură (Filosofia portretului lui Țepeș, Dicționare și dicționare, Fondul basmului), Pamflete și cronici (Ziarele din România, Teatrul român, Domnul Nae, Eminescu etc.); Morală și profetism românesc (Cauzele și rezultatele cosmopolitismului, Noi în 1892, Papa dela Neva), Articole politice (Unirea, Patriotism și neîncredere etc.), ADDEnda ( Linia ferată Iași-Odesa, Revoluția de la Ploiești), Note (Hasdeu și V. A. Ureche, Hasdeu și Domnitorul Carol, Iulia, soția lui Hasdeu, Biblioteca lui Hasdeu etc.).




Hasdeu, B. P. Ioan-Vodă cel Cumplit. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2007. – 135 p.

În această lucrare, B.P. Hasdeu vorbește despre evenimentele istorice care au avut loc în Moldova după moartea marelui domnitor Ștefan cel Mare.
Relatările sunt prezentate din cîteva puncte de vedere, cum ar fi: aventurierul, domnul, căpitanul, catastrova, după el.



Hasdeu, B.P. Literatura populară: basme populare românești / B. P. Hasdeu, prefață: Ovidiu Bârlea. – București : Editura „Grai și Suflet – Cultura Națională”, 2000. – 320 p.

„Materialul din acest volum este inedit în întregime; mai mult chiar, el nu a fost utilizat de folcloriști în studiile și cercetările lor” afirmă Lia Stoica Vasilescu în Notă asupra ediției.
Astfel, cartea include o serie de basme și legende, snoave și povestiri a creației populare românești. Basmele sunt „grupate” în basme despre animale, basme fantastice, basme nuvelistice, basme legende.




Hasdeu, B. P. Mărturii / B. P. Hasdeu. – București : s. l., 1993. – 232 p.

În această lucrare, sunt reflectate mai multe aspecte ce ține de personalitate lui B. P. Hasdeu. Astfel, sunt reflectate informații vis-a-vis de activitatea lui B. P. Hasdeu în calitate de director general al Direcției Generale a Arhivelor Statului (1876-1900); diverse documente în care B. P. Hasdeu este desemnat în diverse funcții sau în semn de apreciere privind activitatea pe care o desfășoară; respectiv opinii ale unor personalități culturale românești despre B. P. Hasdeu.




Hasdeu, B. P. Soarele și Luna: folclor tradițional în versuri: în 2 vol. / B. P. Hasdeu. – București : Saeculum I.O.
Vol. I – Texte / Ediție critică, prefață, note, comentarii, variante și indici: I. Oprișan. – 2002. – 479 p.


Literatura populară a unui popor reprezintă, de fapt, cartea de vizită. Cu toate acestea, „chiar dacă B. P. Hasdeu nu poate fi trecut în rîndul primilor culegători de folclor din spațiul etnic românesc, el trebuie, fără îndoială, considerat între primii care înțeleg că producția artistică populară nu se limitează la baladă și cîntec liric și că o cercetare științifică a creației anonime naționale impune culegerea tuturor speciilor, cum a încercat, prin pilda proprie, el însuși” afirmă I. Oprișan la începutul volumului.
Astfel, literatura populară culeasă de B. P. Hasdeu incluse în acest volum sunt divizate în cîteva capitole: Culegeri folclorice directe (vrăji și descîntece, sărbători de peste an, balade, lirică populară, ghicitori); Culegeri folclorice prin intermediari (vrăji și descîntece, rituri de fertilitate și sănătate, poezia eveniementelor celor mai însemnate din viața omului etc.).




Vol. II – Soarele și Luna: Folclor tradițional în versuri, 2002. – 399 p.

La fel ca și în primul volum, aici este redată literatura populară a poporului român. Conținutul volumului II e o continuare a volumului I, titilurile capitolelor fiind aceleași, fiind redate diverse vrăji și descîntece, poezii populare, ghicitori, proverbe etc.




Hasdeu, B. P. Scrieri literate. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2003. – 169 p.

În această lucrare sunt incluse cîteva poezii și drame ale marelui B.P. Hasdeu, cum ar fi: Frunzele, Dorul, Ovidiu la gurele Dunării, Alb și negru respectiv Răzvan și Vidra. Acest titlu de carte este în colecțiile bibliotecii în 2 ediții, cea de a doua ediție fiind editată în București în anul 1989 de editura Minerrva.




Hasdeu, B. P. Sic cogito / B. P. Hasdeu, ed. critică: I. Oprișan. – București : Vestala, 2007. – 261 p.

”După atîtea ediții apărute de-a lungul a peste o sută de ani de la prima publicare a lucrării Sic cogito în Revista Nouă (1891-1892), revenim la ediția princeps din 1892, deoarece ea constituie ediția definitivă, dată o dată pentru todeauna, ca Tablele legii, pe care n-a îndrăznit s-o modifice nici chiar autorul în următoarea ediție din 1895 (a treia după numerotarea sa, socotind inserarea în Revista Nouă drept prima ediție).
Spre a nu deforma în nici un fel forma întrevăzută de autor ca ideală – considerînd textul ca un întreg împreună cu dispunerea grafică – am recurs la reproducerea anastatică a ediției din 1892, socotind ortografie de la sfîrșitul secolului al XIX-lea nu va constitui o piedică în parcurgerea textului, ci dimpotrivă va fi ca o patină a vremii, care îl va introduce pe cititor în atmosfera epocii în care Sic cogito s-a închegat” afirmă I. Oprișan la începutul lucrării.




Hasdeu, B. P. Scrieri istorice / B. P. Hasdeu; ediție critică: I. Oprișan. – București : Vestala, 2008. – în 2 vol.
Vol. 1. – 575 p.


B. P. Hasdeu se considera un istoric. Dacă se observă, cele mai multe dintre cercetările filologico-lingvistice ale savantului au o vizibilă finalitate istorică. Pe de altă parte, creația populară e întrevăzută ca un tezaur de documente nebănuite cu trimitere la fapte și figuri istorice. În acest volum sunt incluse cîteva studii: Cîteva analize literare externe, Istoria toleranței religioase în România, Originile Craiovei, Negru Vodă un secol și jumătate din începuturile statului Țărei Românești.




Vol. 2. – 399 p.

„În acest volum sunt incluse scrierile din periodice, care, de cele mai multe ori, nereeditate niciodată. Studiile incluse în volumul de față alcătuiește lotul cel mai vechi de studii și documente inserate de istoric în revistele România, Foaea de Storiă Română, Foița de Istorie și Literatură, Ateneul Român și Din Moldova (Lumina) pînă la apariția Arhivei Istorice a Românilor (1864), prin care savantul trecea într-o altă etapă a vieții și creației sale” afirmă I. Oprișan.
Aici sunt incluse următoarele studii: Uricariul, Uricele române aflătoare la Sfetigora, O carte de giudecată de la mitropolitul Varlaam din 1646, Tările moldovenești de la Cetatea-Albă, Negoțul moldovan sub Alesandru Bunul etc.





Hasdeu, B. P. Studii și articole de economie politică / B. P. Hasdeu; ed. critică: I. Oprișan. – București : Editura SAECULUM I. O., 2002. – 303 p.

Sunt două capitole. În primul capitol: Studii și articole de economie politicăsunt incluse lucrări din volume, din periodice și traduceri. În cel de-al doilea capitol, Publicistica politică 1869-1904 este inclusă o addendă, și articole din diverse periodice. La final sunt incluse Note și comentarii și un indice de nume




Hasdeu, B. P. Publicistică din ziarul „Traian” 1869-1870. – Chișinău : Arc, 1998. – 335 p.

Este o selecție a textelor făcută de Gabriel Mumjiev. Sunt articolele lui B. P. Hasdeu în ziarul Traian, fiind specificate numărul și data apariției. După cum se afirmă și în Notă asupra ediției, „s-a respectat stilul de „epocă” al lucrărilor reproduse.




Hasdeu, B. P. Publicistică politică / B. P. Hasdeu; ed. critică, prefață, note și comentarii: I. Oprișan. – București : Editura SAECULUM I. O.
Vol. 1. – 2002. – 495 p.
Vol. 2. – 2003. – 479 p.


După cum afirmă și I. Oprișan, „publicistica politică a lui B. P. Hasdeu îmbrățișează treptat toate problemele arzătoare ale zilei, constituindu-se, cu timpul, într-o „voce” distinctă, respectată sau temută în epocă. Ediția Publicistica politică. 1869 - 1902, vol. I-II reușește, pentru prima dată la un loc, toate articolele cu caracter politic publicate de B. P. Hasdeu în presa vremii de la începutul anului 1869 și pînă la sfîrșitul vieții.”



Hasdeu, B. P. Poezie; Proză. – Chișinău : Litera, 1997. – 384 p.

Sunt incluse versurile lui B.P. Hasdeu, Ioan-Vodă cel Cumplit și Răzvan și Vidra.





Hasdeu, B. P. Muntele și valea. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2001. – 343 p.





Hasdeu, B. P. Răzvan și Vidra. – București : Cartex 2000, 2004. – 157 p.






Hasdeu, B. P. Ioan-Vodă cel Cumplit. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2007. – 133 p.


Munteanu, G. Bogdan Petriceicu Hasdeu / comentat de Marcel Crihană. – București : Recif, s. a. – 157 p.În această lucrare sunt informații legate de scriitorul B. P. Hasdeu, ca lingvist, istoric, poet, prozator etc. La fel, este prezentat un tabel cronologic, aprecieri critice.


Hasdeu, B. P. Folcloristica: în 2 vol.
Vol. 1. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2008. – 463 p.
Volumul cuprinde un bogat comportament de Note, cometnarii și variante, în cadrul cărora, după indicarea datelor privitoare la apariția și eventualele reeditări ale textelor și după descrierea manuscriselor acestora. În Adendda, s-au reprodus cîteva lucrări de an, elaborate de studenți sub îndrumarea lui B. P. Hasdeu afirmă I. Oprișan.

Vol. 2. – Bucureşti : Ed. SAECULUM I. O., 2003. – 319 p.
„... nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decît numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decît numai nutrind-o din literatura populară” afirmă B. P. Hasdeu. În acest volum de Folcloristică, există un capitol dstinat colindelor de iarnă, vorbindu-se despre originea şi clasificarea lor (colinde proprpiu-zise, colinde religioase, colindele de la Moş-Ajun, Colindele Sorcovei, Pluguşorul).


Hasdeu, B. P. Studii de folclor / B. P. Hasdeu; ed. îngrijită: N. Bot; prefață: O. Bîrlea. – Cluj-Napoca : Dacia, 1979. – 285 p.Hasdeu a fost culegător de folclor încă din perioada sa de debut. Nu demult a fost descoperită colecția sa manuscrisă de folclor moldovenesc, constînd din 57 de texte; 32 de cîntece lirice, 2 strigături, 12 balade, 4 ghicitori, 5 descîntece, un plugușor, și un obicei. În această carte se vorbește despre poezia populară italiană, descîntecele, doina, originea poeziei poporane la românu și prelegeri de etnopsihologie ținute la Universitatea din București.

Hasdeu, B. P. Articole și studii literare / B. P. Hasdeu; pref., texte alese și îngrijite: C. Măciucă. – București : Editura pentru literatură, 1961. – 239 p.
În această lucrare se vorbește despre literatura populară, o prefață la lucrarea „Răzvan și Vidra”, „Cronicele României” de Kogălniceanu, ziarele din România, elementul monarhic în cele „101 fabule” de d. George Sion. etc.


Goia, Vistian. B. P. Hasdeu și discipolii săi / V. Goia. – București : Minerva, 1987. – 217 p.
Dacă există în perimetrul culturii române un creator a cărui personalitate covîrșitoare să umbrească propria operă, acesta este B. P. Hasdeu. În această lucrare se vorbește despre discipolii lui B. P. Hasdeu și școlile acestuia.

Pecican, O. Hașdeenii / O. Pecican. – Cluj-Napoca : Grinta, 2003. – 256 p.
Această carte e o istorie a Hasdeenilor. Informațiile sunt „grupate” în trei părți: Imaginea trecutului. Contribuții la cunoaștere istoricului; Imaginarul istoriografic și Hașdeenii.

Oprișan, I. Opera literară a lui B. P. Hasdeu / I. Oprișan. – București : Vestala, 2007. – 543 p.
G. Călinescu avea dreptate cînd afirma că „opera științifică a lui Hasdeu se poate privi sub raport documentar și sub raport literar”. Astfel, în această carte se vorbește despre exercițiul critic, timbrul liric propriu, modernismul prozei, fascinația rampei, etc.


Oprișan, I. B. P. Hasdeu sau setea de absolut: tumultul și misterul vieții. – București : Vestala, 2001. – 591 p.
Se înșeală cine mai crede, poate, că biografia unei personalități ar constitui o simplă derulare de fapte în ordinera desfășurării lor cronologice sau o punctare cît mai amănunțită a arcului vieții cercetate cu aspecte riguros fundamentate documentar găsim în paginile de început a cărții. Este o biografie a lui B. P. Hasdeu, în care aflăm despre originea neamului în mit, bunicul Tadeu și tatăl Alexandru Hîjdău, orizonturile copilăriei, un prinț al cărții în fața justiției etc.

Onea, Octavian. Și totuși, cînd s-a născut B. P. Hasdeu? / O. Onea. – Cîmpina : Verva, s. a. – 144 p.
Cartea include trei părți: Labor vincit improbus, Ita sensum, Ad acta. La final sunt incluae 4 addende.