06.06.2010

Omul secolului XX / volum coordonat de Ute Frevert şi Heinz-Gerhard Haupt; trad.: Maria-Magdalena Anghelescu. - Iaşi : Polirom, 2002

În comparaţie cu "lungul" secol al XIX-lea, se vorbeşte despre "scurtul" secol XX. Începutul său este fioxat la revoluţia bolşevică din 1917, iar sfîrşitul o dată cu prăbuşirea blocului de dominaţie sovietică şi căderea zidului Berlinului, în toamna lui 1989. Unitatea acestei epoci este confirmată de faptul că în ea au concurat, cu rezultat diferit, cele trei mari ideologii: comunismul, fascismul şi democraţia liberală.În această epocă se încadrează pierderea predominanţei politice şi a puterii modelatoare a Europei. Secolul XX subliniază şi semnificaţia centrală pe care a avut-o Al Doilea Război Mondial şi dualismul SUA - URSS în politica mondială pentru experienţa de viaţă şi structurile politice nu doar din Europa, ci şi din Asia şi SUA.
Această periodizare nu a rămas incontestabilă, căci se orientează prea puternic către momentele cruciale şi face să dispară încet-încet istoria precedentă a Primului Război Mondial, ca şi ultimii unsprezece ani ai secolului. Dacă ne întrebăm cînd au început modificările sociale şi mentale de lungă durată, atunci este util să considerăm începutul secolului XX încă din 1880, o dată cu apariţia societăţii de masă, să observăm începutul une ifaze de schimbări intense încă din anii '60 şi să înglobăm tot în acest secol incertitudinea evoluţiilor sociale şi politice din ultimii ani - în formularea lui Jurgen Habermas "noua dezordine". Articolele de faţă cu privire la tipurile sociale ale secolului XX arată în ce grad diferit s-au format acestea, încă din secolul al XIX-lea, şi cît de diferenţiale au fost fazele lor de dezvoltare în secolul XX.
Existenţa oamenilor din secolul XX este marcată de inovaţii, reguli noi şi fracturi majore. Ca în nici un alt veac, viaţa privată şi înţelegerea societăţiimajore: războaiele mondiale, fascismul, comunismul, democratizarea, războiul rece, şomajul, inflaţia, crizele economice etc. Din cele 14 capitole-portret ale acestui volum rezultă o imagine plurală a epocii, cu toate contradicţiile, incertitudinile, firescul şi nefirescul ei.

Sursa imaginii: www.polirom.ro

Calcea, Andrei. Personalităţi orheiene: Dicţionar enciclopedic. - Chişinău: Pontos, 2003. - 191 p.

Cartea Personalităţi Orheiene. Dicţionar enciclopedic este importantă ca document istoric, dar şi literar. Ea este elaborată conform unor criterii specifice genului respectiv. Dicţionarul include informaţii despre oameni iluştri din domeniul artei, culturii, literaturii, ştiinţei, istoriei, sportului etc., care şi-au scris numele, în analele istoriei neamului nostru. Primul Om la care ţinem cu toţii şi care a lăsat urme adînci în destinul ţinutului orheian a fost şi rămîne Domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare. De ţinutul orheian este legat numele domnitorului Vasile Lupu. Pe acest pămînt au trăit şi au activat dinastia talentaţilor Donici.
Lucrarea cuprionde numele a peste 500 persoane eminente din viaţa social-politică şi de stat din fostul judeţ Orhei şi estedestinat cititorului care vrea să ştie cine i-au fost strămoşii, cine sunt contemporanii, prin ce fapte s-au proslăvit.