16.08.2010

Muchembled, Robert. O istorie a diavolului: Civilizaţia occidentală în sec. XII-XX. - Chişinău: Cartier, 2002. - 384 p.


Va fi oare diavolul pe punctul de a abandona Occidentul la finele celui de-al doilea mileniu al erei creştine? "Acest secol poate trece drept unul al dispariţiei, sau cel puţin eclipsei sau al metamorfozei Infernului, afirma Roger Caillois în 1974. Aşadar, pentru majoritatea europenilor, inclusiv pentru foarte mulţi catolici credincioşi şi practicanţi care preferau fulguranţelor tragice ale conciliului cel Treizeci (1545-1563) un creştinism modernizat, deschis asupra lumii şi mai îâncrezător VAticanului II (1962-1965), Satan părea abandonat universului accesoriilor teatrale. La mijlocul sec. XVI, înfrîngerea adepţilor lui Erasmus, partizani ai unei religii mai mult interiorizate şi mai puţin dramatice, a lăsat teren liber, timp de patru secole, imaginii unui Dumnezeu înfricoşător, cu intenţii necunoscute, fără îndoială stăpîn pe demon, totodată lăsînd să se dezlănţuie forţele malefice pentru a pedepsi păcătoşii. În pragul celui de-al treilea mileniu, remarca lui Caillois merită totuşi a fi nuanţată. "Alungaţi Infernul şi el va reveni în galop", adăugase el într-o manieră premonitorie.

Turrchetti, Mario. Tirania şi tiranicul / M. Turchetti, trad. din lb franc.: Em. Galaicu-Păun. - Ch.: Cartier, 2003.


Această carte nu este o istorie a tiranilor şi a tiranicidelor. Este mai degrabă un eseu istoric asupra a ceea ce s-a gîndit şi s-a spus despre tiranie şi tiranicid. Ea caută să sesizeze specificitatea dezbaterilor pe care guvernările rele le-au suscitat în epoci şi locuri diferite. Ea se interesează de reflecţiile, ideile pe care gînditorii le-au imaginat de acest subiect, sub forme proprii lumii lor. Astfel, această carte reuneşte reflecţiile cu privire la tiranie şi tiranicid, propunîndu-şi să fie primal or istorie.

Concepută ca un eseu, acest studiu cuprinde o perioadă îndelungată şi schiţează o problematică bine determinată. Una dintre primele dificultăţi întîlnite ţine de omogenitatea anvhetei. Din nefericire, studiile pregătitoare sunt lacunare, inegale. Se cunoaşte interesul cercetătorilor pentru studierea tiraniei în Grecia antică; nimic asemănător cu privire la alte epoci şi lumi culturale. Acest interes renaşte în anumite cazuri izolate, la autri ca John de Salisbury şi Toma D'Aquino, şi pentru perioade cum ar fi sec. XVI francez şi pînă în timpurile monarcomahilor. Putem conchide că preocupările vizînd tirania sunt proprii Grecii antice şi dispar sau se diminuează în epocile care urmează, cu excepţii mai mult sau maipuţin notabile.

Gaillard, J.-M. Istoria continentului european: de la 1850 pînă la sf. sec. XX / J.M. Gaillard, A.Rowley. - Ch.: Cartier, 2001


Ideea Europei era una din utopiile de epocă. Începînd cu "Scrisoare domnilor redactori de la Revue europeene" a lui Chateaubriand şi terminînd cu manifestul Europei Tinere al lui Mayyini din 1834, niciodată pe continet nu s-a vorbit atît de mulr despre Europa. Pentru cei care, în momentul revoluţiilor de la 1848, visează la "Statele Unite ale Europei",aceasta ar trebui să rezulte din trei revoluţii: afirmarea naţiunii suverane, instaurarea tuturor libertăţilor, organizarea justiţiei sociale. Mai mult decît atît: în efervescenţa generală de la mijlocul sec. XIX, se crede în posibilitatea concilierii dintre "Europa naţiunilor" şi fraternitatea popoarelor. Se presupune chiar că "Europa naţiunilor" va da naştere "Statelor Unite ale Europei". Dar, înainte de a se ajunge aici, trebuie demolată arhitectura edificată la Congresul de la Viena din 1815, ceacare, sub ruinele aventurii napoleoniene, a restabilit vechea ordine: un continent modelat din dispreţ pentru drepturile popoarelor şi aspiraţiile naţiunilor; monarhii de drept divin contrapunîndu-se principiilor Revoluţiei franceze. În consecinţă, înfrîngerea de la Waterloo şi triumful lui Metternich n-au putu elimina ideile noi care inflamează spiritele între 1789 şi 1815.

Hobsbawn, Eric. Era imperiului: 1875-1914. - Chişinău: Cartier, 2002. - 503 p.


Deşi scrisă de un istoric de profesie, această carte nu se adresează altor colegi, ci tuturor celor care doresc să înţeleagă şi care cred că istoria este importantă pentru atingerea acestui scop. Obiectivul ei nu este de a le povesti cititorilor exact ce s-a întîmplat în lume în cei patruzeci de ani dinaintea Primului Război Mondial, deşi sper că ea le va oferi o oarecare idee asupra perioadei. Dacă vor să afle mai multe, o pot face cu uşurinţă consultînd vasta şi adesea excelenta literatură de specialitate, din care o mare parte e disponibilă, în limba engleză, oricui este interesant de istorie. O parte din aceasta e indicată în ghidul de Lecturi Suplimentare.